S per că aceste zile de sărbătoare petrecute în liniște au venit cu răspunsuri și rezolvări pentru guvernanți, pentru a conlucra dincolo de tensiunile politice, pentru țară. Faptul că ieri s-au redeschis școlile, iar elevii au revenit în bănci, reprezintă doar una dintre deciziile așteptate de mult de români și care a fost întârziată luni întregi, fără o justificare pertinentă. Chiar și așa, fără a apela la un pesimism forțat, există anumite temeri în ceea ce privește această decizie. În acest moment, problema lipsei cadrelor medicale din școli rămâne nerezolvată, la fel și reticiența, încă persistentă în rândul profesorilor în ceea ce privește vaccinarea. Mai mult, dacă citim ultimele declarații ale ministrului sănătății (https://bit.ly/2SqzIMd) și ale ministrului educației (https://bit.ly/2PRuo3y) observăm aceeași polemică privind deciza menținerii la școală a elevilor, una pe care am întâlnit-o și acum câteva luni și care a generat dezastre în învățământ. Nici până în acest moment nu există un plan și un program de lucru comun adoptat la nivelul celor două ministere: Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, privind folosirea efectivă a testelor rapide antigen în școli. Având în vedere aceste coordonate, sper ca bucuria revenirii în bănci a elevilor, să nu fie înlocuită cu vestea singurei măsuri adoptate de Guvern pentru stoparea răspândirii infectării cu coronavirus, cea a închiderii școlilor. Acum că au promis la unison, trebuie să se și țină de cuvânt. După spusele premierului, încă o lună și România va fi una a normalității în contextul pandemiei. Cum? Nimeni nu știe. De un an, țara a funcționat cu 18 ministere ale sănătății. În tot acest timp, turismul, economia, transporturile, educația, agricultura, dezvoltarea și infrastructura au stat pe loc, dinamica acestora fiind una fictivă, dată doar de declarațiile miniștrilor, dar nu și de activitatea propriu-zisă. Pe scurt: bani europeni neglijați, proiecte de investiții și reforme inexistente, datorii în creștere, bătrâni uitați, tineri ignorați, proiecte blocate și un Program Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ascuns sub teancul de observații și mențiuni făcute de Comisia Europeană, la adresa modului de lucru a Guvernului României, dacă privim declarațiile liderilor europeni și informațiile vehiculate în presa românească și din străinătate (https://bit.ly/33lDx7y). Sper acum doar, ca informația vehiculată ieri în spațiul public cu privire la tăierea bugetului care revine educației din România, prin PNRR să nu fie adevărată iar suma alocată să depășească într-adevăr cei 10% (https://bit.ly/3nQux3M) pentru care PSD s-a luptat. O diminuare a bugetului ar reprezenta un eșec național având în vedere nevoia stringentă de reforme și investiții a unui sistem educațional neglijat. Sunt parte dintre responsabilitățile pe care guvernanții și le-au asumat, dar pe care nu le-au respectat și pe care ar trebui să înceapă să și le însușească. Amendarea și sublinierea erorilor lor nu fac scopul politizărilor nesfărșite ale PSD. Nu asta ne dorim, ci doar ca miniștrii coaliției să își facă treaba. Dacă neglijența purtată unei țări întregi continuă, să fie siguri că vor continua și acțiunile noastre pentru apărarea nevoilor și intereselor românilor.
Natalia-Elena Intotero
Deputat PSD Hunedoara
