Viata nu este întotdeauna dreaptã si cel mai trist este cã uneori si copiii sunt victime ale neputintei si sãrãciei. O familie cu cinci copii din Lupeni trãieste de azi pe mâine, iar Crãciunul în casa lor, a fost unul trist.
Mici si jucãusi, zâmbãreti si fãrã nicio umbrã de realitate cruntã pe fatã. Împodobeau cu totii brãdutul si fiecare avea o contributie aparte. Asa i-am gãsit pe cei cinci micuti din Lupeni care au vârste de la 1 an si 7 luni pânã aproape de 7 ani. În inocenta lor, ei nu au contenit sã se joace cât timp am stat de vorbã cu mama lor.
Din pãcate, însã, copilãria le este umbritã de neajunsurile cu care viata i-a însãrcinat pe pãrinti. Efortul de a-i creste si de a le asigura mãcar mâncarea, este unul aprig, aproape un tel al fiecãrei zile. Veniturile familie sunt mici, dar nevoile sunt mari. Copiii cer, fãrã sã stie, însã, cã pãrintii nu au. “ Este foarte greu, trãim de pe o zi pe alta. Astãzi avem ce pune pe masã, iar mâine nu. Uneori, copii mãnâncã doar o pâine cu un pateu, atâta tot. Deci, este foarte greu. Dacã avem, bine, dacã nu, ne uitãm. Pânã luna aceasta am avut doar alocatiile copiilor, dar acum, nici acestea nu au venit, pentru cã noi am locuit în Bucuresti, iar când ne-am mutat în Valea Jiului,
le-am transferat aici. Copiii au nevoie în primul rând de mâncare. Cea micã are nevoie de lapte, dar ea bea mai mult ceai decât lapte”, a spus Adriana Ciobãnescu, mama micutilor.
A venit Mos Crãciun!
A venit pentru toti copiii ! Sau, cel putin, asa ar fi fost drept în lumea asta. Dar, viata ne dovedeste în fiecare zi cã nu este corectã si din pãcate, loviturile societãtii, lupta pentru supravietuire si necazul, vin fãrã sã anunte, fãrã sã întrebe si fãrã sã le pese. Copilasii familie Ciobãnescu au dorinte ca toti micutii din lumea asta, însã au nenorocul de a se fi nãscut sãraci. “ Eu, de Crãciun, îmi doresc o pisicutã de plus”, ne-a spus în ajunul sãrbãtorii, Antonia, fetita cea mare în vârstã de 7 ani.
Însã, printre fratii lui, mai jucãus parcã decât toti, îl observãm pe Nicolas. Are 3 ani si jumãtate si este penultimul nãscut al familei. Nãstrusnic si vioi, nu are emotii în fata noastrã. Avea însã o dorintã inocentã: sã vinã si la el Mos Crãciun. “ Eu, îmi doresc foarte tare un bãiat. O pãpusã bãiat super erou”, a spus Nicolas, care l-a tot asteptat pe Mos tot Crãciunul.
Dar, strãin parcã de tot din jur si singur într-un colt al patului, este Daniel. Spune cã nu este supãrat si cã nici nu stie cum aratã Mosul. “ Nu sunt supãrat si nu stiu ce sã-mi aducã Mos Crãciun. Nici nu stiu cum aratã” , a spus cu tristete în voce micutul Daniel.
Crãciunul, sãrbãtoare a belsugului si bucuriei, nu a fost însã deloc asa. Banii nu au avut, iar sãrbãtoare a fost doar în sufletele lor, nu si pe masã sau în casã.
Luiza Andronache
