O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută și pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe
teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, a fost descoperită în arhivele Institutului Maghiar de Mine și Geologie (Budapesta).
Paleontologii erau de
multă vreme în căutarea unui document care să indice explicit, în teren, locurile din care au fost excavate primele fosile din
bazinul Țării Hațegului. Un cercetător a venit cu ideea de a verifica atent arhiva de hărți a Institutului și așa a fost scoasă la lumină această adevărată hartă a comorilor.
O echipă internațională de cercetători, incluzând cadre didactice de la Universitatea din București și Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași a investigat în ce măsură o parte dintre primele situri paleontologice de pe
teritoriul Țării Hațegului mai pot fi identificate în teren. Universitatea din București a fost reprezentată în cadrul proiectului de dr. Zoltán Csiki-Sava, conferențiar la Facultatea de Geologie și Geofizică.
Harta a fost întocmită înainte de Primul Război Mondial de geologul Ottokár Kadić, care venise să realizeze harta geologică a zonei de vest a bazinului Țării Hațegului. În timpul activităților în teren, geologul a descoperit mai multe situri cu fosile de dinozauri și alte reptile. Multe dintre fosilele colectate de Ottokár Kadić au stat la baza cercetărilor științifice ulterioare realizate de Franz Nopcsa, primul paleontolog care a adus în atenția întregii lumi faimoșii dinozauri pitici din Transilvania. Sauropodul Magyarosaurus dacus este unul dintre cei mai cunoscuți dinozauri, emblematic pentru Geoparc, ale cărui fosile au fost colectate de Kadić și
studiate de Nopcsa.
Declanșarea războiului și
trecerea timpului au făcut ca siturilor fosilifere excavate de Kadić să li se piardă urma. Mult timp paleontologii au crezut că locurile de pe actualul teritoriu al Geoparcului care au furnizat științei unele dintre primele
fosile ale viețuitoarelor din Cretacicul superior din zona Hațegului nu vor mai putea fi vreodată identificate.
Harta întocmită în urmă cu mai bine de 100 de ani prezintă condițiile topografice și geomorfologice de la acel moment, care sunt diferite de cele actuale. În săptămânile de muncă de teren, paleontologii au avut surpriza de a identifica siturile de la începutul sec. XX, care au furnizat fosilele faimoșilor dinozauri pitici din Transilvania, pe baza cărora au fost făcute primele cercetări paleontologice. În plus, probele colectate acum le-au rezervat și alte surprize.
„De-a lungul unor campanii de teren de câteva săptămâni, am reușit să identificăm pozițiile probabile ale siturilor excavate de Kadić acum mai bine de un secol, mai mult chiar, am reușit să descoperim inclusiv noi fosile în locațiile respective. Dintre cele peste o sută de fosile nou
colectate, cele mai importante descoperiri includ o serie articulată de vertebre de dinozaur sauropod, dar am descoperit și multe alte resturi de dinozauri, crocodilieni și broaște țestoase. Totuși, din punct de vedere științific, cele mai neașteptate și mai interesante fosile colectate de echipă au doar câțiva milimetri și au fost descoperite în timpul preparării fosilelor de dinozauri. Aceste resturi minuscule aparțin unor mamifere primitive care au fost contemporane cu dinozaurii, iar studiile noastre de până acum sugerează că ele ar putea aparține celor mai vechi mamifere
cunoscute din întregul Bazin al Hațegului” – explică dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, membru în echipa internațională de cercetare.
Pentru a fi siguri că locurile fosilifere identificate în prezent corespund siturilor marcate de Kadić pe harta lui, cercetătorii au făcut mai multe investigații. Fosilele nou descoperite au fost comparate cu cele colectate acum 100 de ani prin diverse investigații geochimice, geologice și paleontologice. Dr. Daniel Țabără de la Universitatea ”Al.I.Cuza” din Iași a făcut inclusiv studii asupra sporilor și polenului din rocile fosilifere pentru a obține informații
suplimentare legate de condițiile de mediu de acum 70 de
milioane de ani.
„Studiul faunei și al mediului în care aceasta a trăit oferă informații prețioase pentru înțelegerea schimbărilor
ecologice care au afectat lumea dinozaurilor pitici cu doar puțin timp înainte de dispariția lor. Rezultatele obținute ne-au ajutat să clarificăm o serie de întrebări de ordin stratigrafic,
paleoecologic și evolutiv ridicate de fosilele descoperite cândva de Kadić. În același timp, ele deschid acum perspectiva reluării cercetărilor în zonă, cu un important potențial științific dovedit, iată, încă o dată în plus prin cercetările noastre” – apreciază dr. Gábor Botfalvai de la Muzeul de Științele Naturii al Ungariei și Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta, conducătorul echipei de cercetători.
Această descoperire reprezintă un exemplu foarte bun de arheologie paleontologică. Din punct de vedere al arheologiei (știința care studiază trecutul omenirii), au fost descoperite, pe baza unei hărți – un artefact vechi de mai bine de un secol – locurile în care paleontologia (știința care se ocupă cu studiul fosilelor
animale și vegetale) ne oferă dovezi clare ale diversității formelor de viață care au trăit de-a lungul timpului pe planeta noastră. Descoperirile recente aduc o dovadă în plus a faptului că implicarea Universității din București în activitățile de cercetare, educație și promovare a patrimoniului geologic, natural și cultural din Țara Hațegului sunt definitorii pentru recunoașterea statutului de Geoparc Internațional UNESCO.
Cele mai importante rezultate ale studiului pot fi consultate în revista Cretaceous Research.
Adina POPA
