Educația are un rol cheie în dezvoltarea Văii Jiului. Este opinia experților de la PriceWaterhouseCoopers, cei care au întocmit draftul strategiei de dezvoltare. Valea Jiului este una dintre regiunile pilot ale Inițiativei Europene privind Regiunile Carbonifere în Tranziție, Ministerul Fondurilor Europene fiind desemnat în anul 2018 coordonator la nivel național al Inițiativei pentru Valea Jiului în cadrul platformei Coal Regions in Transition.
Memorandumul de aprobare a planului de măsuri pentru Inițiativa Văii Jiului, semnat în același an, a fost andorsat de următoarele ministere de resort: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri și Ministerul Muncii si Protecției Sociale. Aceste instituții fac parte din Grupul de Lucru Tehnic constituit de Ministerul Fondurilor Europene pentru susținerea acestui proiect, care este beneficiar al Mecanismului de Tranziție Justă propus de Comisia Europeană pentru mobilizarea de fonduri pentru investiții destinate regiunilor în tranziție energetică pentru perioada 2021-2027.
Zonă monoindustrială – posibilități limitate
Valea Jiului este o zonă monoindustrială, unde posibilitățile sunt limitate. Experții au identificat o serie de alternative. Meșteșugurile specifice zonei pot fi o astfel de alternativă. Experții susțin că Valea Jiului poate deveni o regiune reconfigurată energetic și revitalizată social, sustenabilă și interconectată, cu un mediu economic competitiv, susținut de investiții, inovare și recunoscută pentru specificul local.
”Analiza evoluției istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului și a profilului actual al microregiunii evidențiază disparități semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest și la nivel de țară, atât din punct de vedere al facilităților teritoriale și de infrastructură, cât mai ales al situației șomajului, capitalului uman, oportunităților economice și serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor încă operaționale și necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiționale. Această realitate necesită o pregătire adecvată a procesului complex de tranziție cu accent pe o abordare unitară care să asigure noi condiții de viață, să insufle o nouă mentalitate și să pregătească toate categoriile de populație din comunitățile locale pentru un rol activ în profilarea noii perspective a Văii Jiului, în baza promovării de principii comune și politici integrate. Strategia va da startul unui demers de creștere a capacității și responsabilității fiecărui cetățean al Văii Jiului de a propune și de a participa la implementarea acțiunilor pentru revitalizare și tranziție de la cărbune”, arată documentul.
Strategia pentru dezvoltarea economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2021-2030) vizează reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, influențată negativ de evoluțiile înregistrate la nivelul populației și sub aspectul dezvoltării economice, în contextul dificultăților generate de declinul industriei carbonifere odată cu inițierea procesului de închidere a unor mine. Strategia de dezvoltare se referă la orizontul 2030 și este concepută pe baza analizei situației de fapt din Valea Jiului, a resurselor și a oportunităților pe care le oferă zona, precum și pe baza evaluării nevoilor celor două grupuri-țintă prioritare – populația din Valea Jiului și mediul de afaceri, având administrația locală ca vector de implementare a acțiunilor rezultate din strategie.
”Implicarea directă a tuturor locuitorilor din Valea Jiului reprezintă cheia de succes pentru o schimbare radicală de mentalitate și de viață în ansamblu. Procesul de consultare a jucat un rol foarte important pentru cultivarea încrederii în transparența decizională și finalitatea acestui demers, pe fondul scepticismului pronunțat instalat la nivelul general al populației și diferitelor categorii de stakeholderi în urma rezultatelor considerate “modeste”, “insuficiente” sau “nesatisfăcătoare” obținute de-a lungul timpului în contextul eforturilor de elaborare a unor strategii de dezvoltare pentru Valea Jiului, care nu au permis zonei să avanseze pentru atingerea tuturor obiectivelor în plan socio-economic. Potrivit evaluării unor participanți implicați în consultări, procesul de consultare circumscris elaborării prezentei strategii a fost descris ca fiind “unic” în istoria Văii Jiului din punct de vedere al transparenței, diversității formatelor și extensivității”, mai notează documentul experților. Implementarea cu succes a viziunii de dezvoltare a Văii Jiului prin prezenta strategie trebuie să fie circumscrisă unor valori-cheie. Acestea sunt esențiale pentru consolidarea încrederii comunităților locale în actul public decizional, creșterea profilului responsabil și activ al decidenților locali, anularea preconcepțiilor și scepticismului populației față de șansa reală de materializare a unor astfel de inițiative complexe cu implicații pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului și obținerea unei finalități de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziție carboniferă reușită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes și la nivelul altor regiuni din România.
”Principala provocare a tranziției este aceea de a atenua impactul economic și social al contracției sectorului minier, prin crearea unui mediu care să stimuleze creșterea și diversificarea economică și angajarea forței de muncă, oferind în același timp oportunități atractive pentru generația tânără. Astfel, pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare, acțiunile propuse în cadrul Pilonului II “Diversificarea economică, inovarea și antreprenoriatul” vizează crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creșterii și competitivității întreprinderilor mici și mijlocii cu activități și produse cu valoare adăugată mare, susținut de inițiative în favoarea inovației și a antreprenoriatului local. Efortul transformării regiunii Valea Jiului dintr-o zonă monoindustrială într-una cu economia diversificată, dintr-o zonă cu o populație îmbătrânită, dominată de fenomenul migrației tinerilor, într-una pe care tinerii să o prefere pentru continuarea studiilor și dezvoltarea unei cariere, dintr-o zonă puțin cunoscută la nivel național și internațional și cu o imagine mai degrabă negativă, într-una cu o identitate bine definită și atractivă are în centrul său dezvoltarea turismului și a industriilor creative. Dezvoltarea diversificată și coerentă a turismului, stimularea industriilor creative, sprijinirea producătorilor agroalimentari și a meșteșugarilor locali au potențialul de a contribui nu doar la bunăstarea economică a zonei, dar și de a rezolva multe dintre problemele sociale ale regiunii”, mai arată experiții PwC.
Astfel, s-au identificat o serie de posibilități care ar putea duce la relansarea economică și socială a zonei. Educația are rolul principal.
”Astfel, acțiunile propuse în cadrul Pilonului III “Valorificarea durabilă a specificului local” vizează dezvoltarea coerentă și sustenabilă a turismului și a industriilor creative în Valea Jiului, prin stimularea producătorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural al zonei și conectarea cu regiunile învecinate. Educația joacă un rol cheie în progresul social, creșterea calității vieții în Valea Jiului fiind puternic dependentă de perspectiva eficientizării sistemului de învățământ și de formare profesională prin alinierea la practicile europene și la noile priorități circumscrise unor domenii de actualitate precum tehnologia informației, cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Alături de educație, creșterea nivelului serviciilor medicale în cadrul instituțiilor de profil din Valea Jiului și facilitarea accesului la servicii de calitate superioară în domeniul sănătății reprezintă un factor determinant pentru îmbunătățirea calității vieții comunităților locale, precum și pentru creșterea atractivității zonei din perspectiva reîntoarcerii tinerilor plecați. Mai mult decât atât, prin eforturi susținute și demersuri constante ale autorităților locale circumscrise energiei verzi, mijloacelor de transport ecologice și sistemelor “smart city“, microregiunea ar putea deveni prima regiune verde la nivel național în care acțiunile întreprinse vor conduce la un areal cu emisii de carbon foarte scăzute. Așadar, acțiunile propuse în cadrul Pilonului IV “Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și sustenabil pentru generațiile viitoare” au în vedere crearea unui climat socio-profesional dinamic și performant pentru optimizarea standardelor de viață și regenerarea urbană responsabilă a Văii Jiului pentru tranziția spre economia verde”, mai notează documentul.
Monika BACIU
