Înalta Curte de Casație și Justiție a decis retrimiterea dosarului Mineriadei din iunie 1990 la Parchetul General. Aasta se întâmplă la 3 decenii distanță de evenimentele care au zguduit Europa și au lăsat Valea Jiului mult în urmă.
Dosarul în care sunt cercetate acțiunile minerilor din 1990 se afla în faza de Cameră Preliminară încă din anul 2017, iar în anul 2019, instanța a decis retrimiterea dosarului la parchet.
Acum dosarul va intra în atribuția Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justitie în contextul în care unul dintre învinuiți este generalul Mugurel Florescu, fost șef al Direcției Procuraturilor Militare în iunie 1990.
Este vorba de dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracțiuni contra umanității.
La 30 de ani de la aceste evenimente tragice, justiția nu a găsit niciun vinovat. La ultima vizită în Valea Jiului, generalul Dan Voinea, procuroul care a instrumentat cazul a făcut următoarea declarație:
„Am găsit un jurnal istoric, de luptă, al unității militare care a fost folosită atunci la Mineriadă. E un jurnal ținut de generalul Șchiopu, locțiitorul Șefului de Stat Major al Armatei. Acolo scria că în Ziua de 13 iunie 1990, de exemplu, Ion Iliescu era pictat pe ore. Că așa se ținea jurnalul. Ora cutare: Iliescu solicită 100 de militari să acționeze într-o anumită zonă. Altă oră: domnul iliescu spune 12 taburi să acționeze în zona Ministerului de Interne. Apoi ne cere să acționăm cu gaze lacrimogene, deși i-am recomandat domnului Iliescu să nu folosească armata, că nu e cazul. Domnul președinte insistă. Și atunci l-am audiat pe Cozma, care a dat o declarație lămuritoare, cu privire la toate acțiunile la care a fost solicitat atunci să participe și în acest fel eu cred că Dosarul e lămurit din toate punctele de vedere”.
Procurorul Voinea spunea că Dosarul Mineriadei este unul „complex, cu multă încărcătură politică”, lucru care a făcut ca România să sufere.
În plan intern, mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadă de lipsă a libertății presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme(doar din punctul de vedere al puterii FSN ), pentru că a fost împiedicată apariția ziarului România Liberă. Sediile partidelor de opoziție au fost devastate. Puterea FSN nu a reușit să genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate să fie condamnată în justiție.
„Constat iarăşi cu indignare că dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani. Vinovaţii pentru pierderile de vieţi omeneşti şi pentru cele peste 1.000 de victime sunt încă necunoscuţi. Consider că este o ruşine şi o jignire profundă faţă de toţi cei care au luptat cu mâinile goale pentru câştigarea libertăţii, faţă de urmaşii acestora şi faţă de întreaga societate. Justiţia are obligaţia de a face lumină după atât de mulţi ani. Dreptatea nu este un moft, ci este în acest caz o urgenţă majoră”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a făcut această declarație joi, 11 iunie 2020, în Piața Universității, unde s-a deplasat pentru a depune o coroană de flori în memoria victimelor mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.
Acum 3 decenii, forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit împotriva protestatarilor din Piața Universității și a populației civile. A fost considerată cea mai sângeroasă dintre toate acțiunile minerilor . Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenței de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniților este de 746, iar numărul morților este de șase: patru morți prin împușcare, un decedat în urma unui infarct și o persoană înjunghiată. „S-a făcut diversiune , că s-au îmbrăcat unii în hainele minerilor și au făcut ce ați văzut. Nu au fost minerii cei care au exercitat acele acte de violență și distrugeri” „Am petrecut luni bune în Valea Jiului și am audiat sute de mineri pentru acest dosar de mineriadă. Este un așa-zis dosar de mineriadă, pentru că practic, acest dosar nu exista până în 2005. Erau, însă, foarte multe plângeri ale părților vătămate, care stăteau pe la circile de poliție din București, nelucrate. Cu ajutorul unui procuror șef, de la Secția de Urmăriri Penale din capitală, am reușit să identificăm toate aceste cauze. Au fost peste 700 de plângeri pe care le-am conexat și am făcut acest dosar al mineriadei. Pentru asta am venit în Valea Jiului, unde am avut un spijin consistent de la toată lumea. Mi-au asigurat transportul la fiecare gură de mină, unde am stat de vorbă cu minerii, care au avut o singură dorință: să nu îi chem la Parchet”, a spus generalul Dan Voinea, procuror, anchetatorul Mineriadelor.
Diana Mitrache
