Instanța a dat o sentință în ceea ce privește terenurile pe care Primăria Predeal le-ar fi revendicat de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului. Instanța a respins solicitările orașului Predeal.
”Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât U.A.T. Predeal, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâţii Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului S.A., prin reprezentant legal, şi Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani, prin reprezentant legal, ca fiind exercitată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât U.A.T. Predeal, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant Statul Român, prin reprezentant legal, ca neîntemeiată. Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant Statul Român, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu reclamantul-pârât U.A.T. Predeal, prin reprezentant legal, ca tardiv formulată”, arată decizia Judecătoriei Brașov, acolo unde orașul stațiune Predeal a chemat în judecată Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului, Compania Națională a Huilei, prin lichidator și Statul Român.
Primăria orașului Predeal a revendicat mai multe terenuri de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului. 1.615 metri pătrați a indentificat Primăria Predeal și le-a solicitat companiei din Valea Jiului care se ocupă de închiderea minelor.
Oficialii administrației locale din județul Brașov au identificat o serie de terenuri care în urmă cu 128 de ani s-au aflat în proprietatea Societății Anonime Română pentru Exploatarea minelor de Cărbuni Petroșani. Mergând pe fir au ajuns la SNIM.
“Dosarul civil nr. 29149/197/2017 are ca obiect constatarea dreptului de proprietate a orașului Predeal în contradictoriu cu SN Închideri Mine Valea Jiului, pentru 5 imobile terenuri din teritoriul administrativ al localității. Nu a fost stabilită valoarea acestora. Conform cărților funciare, proprietar tabular este Societatea Anonimă Română pentru Exploatarea minelor de Cărbuni Petrosani”, arătau într-un răspuns cei de la Primăria Predeal, la momentul la care au acționat în instanță SNIMVJ.
Terenurile s-ar afla în centrul localității, ceea ce ar duce la creștea valorii acestora. STATUL ROMAN, PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV,PRIN REPR. LEGAL a făcut apel la senința Judecătoriei Brașov.
Istoria cărbunelui din Valea Jiului își are originea la Brașov
Timp de 37 de ani, cărbunele din Valea Jiului s-a aflat în proprietatea unei societăți din Brașov. În urmă cu aproape 200 de ani, Carol Maderspach a făcut primele prospecţiuni miniere în zonă și a descoperit cărbunele.
“În anul 1840, baronul Victor Maderspach, moştenitorul unor mari proprietăţi în Valea Jiului, descoperă pe fundul văilor din proprietăţile sale aflorimentele unor stratede cărbune. Îndemnat de valorificarea economică a descoperirilor sale, apelează la serviciile fraţilor Karol şi Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană şi specialişti în minerit, care vin în Valea Jiului pentru a studia din punct de vedere geologic existenţa şi posibilitatea exploatării zăcămintelor carbonifere descoperite. 1840 – pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, frații Hoffmann si KarolMaderspach au început exploatarea la suprafata a zăcământului de carbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 inițiatorii exploatării miniere din Valea Jiului s-au unit în „Societatea de mine din Transilvania-Vest”. 1857 – 58 – minele acestei
societati au fost cumpărate de ” Societatea anonima de mine si
furnale din Brasov”, care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fonta a imperiului”, arată istoricul postat pe site-ul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului.
În anul 1865 continuă expansiunea mineritului din Valea Jiului.
“1865 – Primele achizitii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brasov si-a largit posesiunile, achizitionând pe lânga mine de carbune si zacaminte de fier si paduri, construind, de asemenea topitorii si calea ferata Simeria – Petrosani (1867 – 70), prelungita în 1867 pâna la Petrila”, mai arată aceleași informații.
Câțiva ani mai târziu, în anul 1879 Minele statului, nemaiputînd face fata concurentei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de catre „Societatea anonima de mine si furnale din Brasov. Presa locală din Brașov face istoria mineritului din Valea Jiului. Un om de afaceri din Brașov a descoperit importanța cărbunelui din Valea Jiului.
Informațiile vremii arată că exploatarea huilei din Valea Jiului s-a făcut încă din anii 1800 numai cu presiuni.
“În anul 1879, profitând de faptul că transportul pe calea ferată se afla în proprietatea sa, Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov a tăiat statului român dreptul de a se mai folosi de vagoane. Ba chiar a recurs la sabotarea minelor concurente. Şi, astfel, societatea a forţat mîna statului pe care l-a obligat să-i arendeze pe încă 17 ani tot ce însemna industrie minieră în Valea Jiului: mine, muncitori, instalaţii de exploatare, cale ferată şi coloniile Lonea şi Petroşani. Schimbînd proprietarul, mineritul a luat un nou avînt, deschizîndu-se zeci de mine noi. Vagonetele ieşeau încărcate de cărbune ca pe bandă rulantă. Pentru suma de 3.500.000 florini, Societatea Anonimă de Cărbuni din Salgótarján, a cumpărat în anul 1894 toate minele şi drepturilede arendă ale „Societăţii Anonime de Mine şi Furnale Braşov“. Aşadar, bazinul carbonifer a fost sub patronaj braşovean vreme de 37 ani. În anii următori, societatea maghiară a intrat în conflict cu capitalul francez. Voia să acapareze toate minele din Valea Jiului. În 1908, minele au intrat în proprietatea statului”, notează monitorulexpres.ro.
Informațiile arată că la sfârsitul secolului XIX activitatile miniere din Valea Jiului se desfasurau în cadrul unor perimetre având suprafata totala de 8991,5 ha. Repartizarea pe societati era urmatoarea : Societatea Salgotarjan – 5572,9 ha, Societatea Uricani – Valea Jiului – 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus – 705,5 ha. În anul 1920 a luat fiinta Societatea comerciala anonima româna „Petrosani”, compusa din doua mari grupuri de actionari: grupul alcatuit din fosta societate anonima „Salgotarjan” împreuna cu Banque Comerciale Hongroise si un grup format din 19 mari banci. Astăzi, minele din Valea Jiului se închid rând pe rând.
Cosmin BACIU
