Curtea de Apel Oradea a respins calea extraordinară de atac iniţiată de compania Deva Gold, decizia fiind definitivă. În urma sentinţei, este oprit proiectul minier de exploatare cu cianuri de la Certej, început în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010. Cei de la Protecţia Mediului spun, însă, că totul părea să se încadreze în limitele legislaţiei europene.
Compania minieră Deva Gold, alături de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş au cerut instanţei revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere şi polimetalice de la Certej a fost anulat. Anularea planului urbanistic a fost decisă în 2019, prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Cluj. ONG-iştii spun că au reuşit oprirea unui proiect care distrugea toată zona de la Certej. Cei care urmau să exploateze acolo au, însă, altă părere. „S C Deva Gold, prin acţionarul El Dorado Gold, a cheltuit până acum peste 200 de milioane de dolari. Au fost bani băgaţi în lucrări de cercetare geologică, salariile, pe dezvoltarea liniei electrice şi a construcţiilor care s-au făcut, aducţiunile pe apă şi toate lucrările premergătoare unui proiect, inclusiv studiul de fezabilitate avizele de mediu, iar la ora actuală, printr-o decizie a instanţei, care a anulat avizul de mediu la faza PUZ, ne simţim nevinovaţi ca firmă, că noi am respectat tot ce înseamnă legislaţie românească. Ne acauză doar că, la iazurile de decantare, când s-a ales soluţia finală, pe Certej, Apele Române au recomandat să se facă acea construcţie pe Certej. Noi am fost de acord cu propunerea”, a precizat Nicolae Stanca, director general Deva Gold.
Mining Watch România a sesizat organelor de urmărire penală şi fapte de corupţie în transferul de păduri, suprafeţe necesare pentru construirea iazurilor de decantare.
Actul care permitea schimbarea destinaţiei terenului a fost anulat şi asta chiar dacă urma să fie defrişată o porţiune de pădure, dar în 10 ani. S-a vorbit despre 50 de hectare de pădure şi despre exploatarea cu cianuri care să nu lase urme, conform normelor europene.
„Am respectat tot ce s-a cerut, inclusiv marea dezbatere că ar fi salvat pădurile din Certej. E vorba de 59 de ha de pădure, car urmau să fie defrişate în 10 ani. în anul de construcţie se defrişau 10 ha maxim şi nu 59 într-o zi. Iar noi, ca unitate, trebuia să împădurim 168 de ha înainte de a tăia un copac. Şi, în plus, Ministerul Mediului ne cerea să achităm, pe lângă taxele de 8 miliarde, şi garanţia de mediu, pe care am plătit-o din 2018, din decembrie. Este vorba despre 1,5 milioane de euro şi am început şi împădurirea. Adică, am împădurit 3,4 ha teren disponibil în Certej, restul, până la 168 îl avem pregătit şi astăzi, dar din cauza procesului, am sistat plantarea terenului”, mai spune Nicolae Stanca.
Şi, în condiţiile acestea, nici cei de la Protecţia Mediului din Hunedoara nu înşeleg de ce s-a anulat actul de exploatare.
„Nu pot să înţeleg, dar totul este posibil şi, după 10 ani de la emiterea actului de reglementare, instanţa a decis anularea acestui act. Erau conform procedurilor aprobate de Comişi Europeană. Se cheamă Best Available Tehnology, deci Cele mai bune tehnologii în domeniu. La faza de construcţie, trebuiau amenajate anumite procese tehnologice, aşa încât concentraţia de cianură rămasă în steril, după prelucrarea minereului să fie foarte foarte mică, conform normelor europene. Proiectanţii chiar au făcut dovda că, la momentul final, urma să se obţină o concentraţie de 3 ori mai mică decât cea admisă de Comisia Europeană”, a explicat şi Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.
Proiectul minier de la Certej a fost contestat de mai multe organizaţii de mediu, care au reclamat faptul că exploatarea de metale preţioase de la Certej va duce la dispariţia a 165 de hectare de pădure. El este inclus în Patrulaterul aurifer Săcărâmb-Brad-Roşia Montană-Baia de Arieş şi urmărea extracţia mineralelor cu conţinut de metale preţioase – aur şi argint – în perimetrul Licenţei de exploatare nr. 435/1999. Grupul canadian estima că mâna de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaţiile actuale. Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva.
Diana Mitrache
