Longeviv şi eficient, pedagog şi competent, acesta este profesorul Gheorghe Irimie, care astăzi împlineşte 85 de ani (n.29 iulie 1935). Am punctat cu domnia sa câteva momente din activitatea la Ştiinţa Petroşani.

Reporter: Domnule Profesor, în primul rând, „La mulţi ani”! 85 de ani de viaţă, şi mulţi ani în fotbal…
Gheorghe Irimie: Da, mulţumesc! Aşa e, ani mulţi de viaţă şi între 1959-2006, antrenor şi cadru didactic.Socotiţi dumneavoastră câţi ani sunt…

Reporter: O-ho, da? La Ştiinţa, cum a fost?
Gheorghe Irimie: M-am raliat mediului universitar din anul 1959, venind de la Minerul Lupeni, unde am fost, antrenor secund la promovarea în Divizia „A”.Am decis înfiinţarea secţiei de fotbal în 1960, având numeroase momente de satisfacţie în următorii 20 de ani.

Reporter: Cam care ar fi cele mai importante?
Gheorghe Irimie: Sunt mai multe. Am fost campioni universitari naţionali în 1963, cu o frumoasă generaţie, cu Petre Tudor, Michi Păsculescu, Ion Dinu sau Liviu Lică, din postura de câştigători, 1962-1963, a Campionatului Raional Petroşani, apoi promovarea în Divizia „C” în 1968, cu altă generaţie talentată, cu Holda, Bulbucan, T.Munteanu, Mercurean, Feri Kovacs sau Răsădeanu.Am atacat chiar din primul sezon în „C”, 1968-1969, Divizia „B”, câştigând seria a 6-a, ceea ce ne-a dus la un baraj pentru Divizia „B”.Din păcate, acolo nu ne-a ieşit…

Reporter: Ştiu că aţi făcut o figură frumoasă şi în Cupa României…
Gheorghe Irimie: Aşa e! În ediţia 1972-1973, am aliminat A.S.A.Tg. Mureş, dar apoi, în „8”-imi de finală, am cedat la Sibiu, 1-4 cu puternica Steaua, unde jucau Hălmăgeanu, Liţă, Dumitru, Costică Ştefănescu, Vigu, Pantea sau Gigi Tătaru.
În 1973-1974 am ajuns în „16”-imi, dar ne-a eliminat Oltul Sf. Gheorghe, 0-1 la Sighişoara, iar în 1974-1975, am eliminat în „16”-imi cu 1-0 pe F.C.Galaţi din Divizia „A”, pierzând greu în „8”-imi, la Sibiu 0-1 cu „U” Cluj, tot din Divizia „A”.Au fost cei mai frumoţi ani!

Reporter: L-aţi avut în echipă pe celebrul Florea Dumitrache, alias „Mopsul”…
Gheorghe Irimie: Da, intrase într-un conflict cu cei de la Jiul şi după trei ani acolo, l-am adus în 1979 la noi. Băiat de mare caracter, ne-a ajutat mult, numele lui aducea mii de spectatori pe stadioanele unde evoluam în Divizia „C”.

Reporter: Până la urmă, povestea s-a terminat…
Gheorghe Irimie: Da, într-un oarecare fel…Fotbalul nu mai putea fi sprijinit de Ministerul Învăţământului şi atunci, ca să nu „omorâm” echipa, am fuzionat cu Minerul Vulcan, mergând sub numele „Minerul Ştiinţa” Vulcan în perioada 1980-1992, când se va  retrograda în Divizia „D” (Liga a IV-a).Vulcanul a revenit la vechiul nume, echipa  studenţească dispărând ca  identitate sportivă la fotbal.

Reporter: Şi, ca să zic aşa, când…aţi pus „ghetele-n cui” ?
Gheorghe Irimie: Imediat ce echipa  a trecut la Vulcan. Dar am rămas în activitate la Institut, respectiv la Clubul Ştiinţa, până în anul 2006, la secţia de schi alpin.Ăsta mi-a fost destinul!

Reporter: Încă odată, domnule profesor,  La Mulţi Ani sănătoşi!
GENU TUTU