Tranziţia de la cărbune spre o energie curată se va face, în Valea Jiului, prin decontaminarea siturilor industriale. Închiderea mineritului va duce la pierderi enorme ale locurilor de muncă. Informaţia reiese dintr-un document publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Activitatea de minerit a cărbunelui în România este concentrată în două sub-regiuni, Valea Jiului şi Rovinari/ Turceni, situate în judeţele Hunedoara şi Gorj. Exploatări carbonifere mai există şi în judeţele Vâlcea şi Mehedinţi.
”90% din forţa de muncă din domeniul minier este angajată în cele două judeţe – Hunedoara şi Gorj, iar numărul total de locuri de muncă dependente direct de exploatarea cărbunelui şi de producţia de energie pe bază de cărbune se ridică la 18 600, cu încă 10 000 locuri de muncă dependente de cărbune în mod indirect. Centralele din Hunedoara şi Gorj emit în jur de 90% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) de la centralele cu producţie pe bază de cărbune, sau aproximativ 30% din emisiile de GES din România provenite din activitatea de minerit şi din industria prelucrătoare. Încetarea exploatării şi utilizării combustibililor fosili va pune în pericol aceste locuri de muncă. De asemenea, ambele judeţe au facilităţi industriale cu emisii ridicate de carbon, prezentând provocări suplimentare pentru obiectivul de decarbonare, întrucât se preconizează că aceste societăţi vor trece prin proceduri de restructurare înainte de 2030, fapt care ar putea avea un impact negativ asupra ratei de ocupare a forţei de muncă. Din această evaluare preliminară ar rezulta faptul că se justifică intervenţia Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă în principal în aceste zone geografice. De asemenea, intervenţia Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă va fi necesară şi în alte judeţe în care se desfăşoară activităţi miniere precum Vâlcea şi Dolj”, arată documentul.
Pentru a aborda provocările tranziţiei energetice, au fost identificate priorităţi de investiţii pentru a diminua costurile sociale şi economice aferente tranziţiei.
”Acţiuni cheie ale FTJ ar putea viza: investiţii în regenerarea şi decontaminarea siturilor, reabilitarea terenurilor şi redefinirea proiectelor; investiţii în implementarea tehnologiilor şi infrastructurii pentru aprovizionarea cu energie curată la preţuri accesibile, reducerea emisiilor GES, eficienţă energetică şi surse de energie regenerabile; investiţii în IMM-uri, inclusiv de tip „start-up”, sprijinind diversificarea şi reconversia economică; investiţii pentru a crea firme noi, inclusiv prin servicii de consultanţă şi „business incubators” investiţii în domeniul cercetării şi inovării şi încurajarea transferului de tehnologii avansate; dezvoltarea abilităţilor/competenţelor muncitorilor; asistenţă pentru cei care caută locuri de muncă; asistenţă tehnică”, mai notează documentul.
Se preconizează că judeţele menţionate vor înregistra pierderi semnificative de locuri de muncă, iar crearea şi dezvoltarea IMM-urilor este posibil să nu poată compensa pentru aceste pierderi. În mod excepţional, şi doar unde este necesar pentru implementarea planurilor teritoriale de tranziţie, se poate lua în considerare acordarea sprijinului pentru investiţii în întreprinderi mari, mai ales în cazul complexelor energetice de producere energie electrică.
Cosmin BACIU
