Stiinta Petrosani, formatie fruntasã a primei divizii de rugby, în rândurile cãreia activeazã 12 componenti ai loturilor noastre nationale, a întreprins recent un fructuos turneu în Franta, în compania unora dintre cele mai bune reprezentante ale „cocosului galic”.
Rugbystii studenti au iesit învingãtori în toate cele trei partide sustinute: 21-7 (8-7), cu Racing Club Paris, 12-4 (8-4) cu Argenteuil si 31-0 (18-0) cu P.U.C.
Confirmând valoarea manifestatã în campionatul precedent, echipa antrenatã de Gheorghe Bãltãretu a terminat pe locul doi în seria a II-a a diviziei A, câstigând 5 jocuri, terminând la egaliate unul singur (la Iasi cu Politehnica) si pierzând tot o singurã datã, la Bucuresti, în compania dinamovistilor. Fãrã a încerca o scuzã pentru Florian Constantin si colegii sãi, este necesar sã reamintim faptul cã, arbitrajul, în întâlnirile cu rugbystii ieseni si cei din soseaua Stefan cel Mare, a decis în mare mãsurã scorul final al acestor partide.
Cu asemenea rezultate, Stiinta Petrosani poate aborda sezonul de primãvarã cu sanse sporite pentru a se numãra din nou printre participantele la „turneul candidatelor”, la titlul de campioanã. Însusi programul o avantajeazã, urmând sã întâlneascã pe teren propriu pe Dinamo (19 puncte, locul 1), Grivita Rosie (15 puncte, locul 4) si Politehnica Iasi (14 puncte, locul 5), singurul meci dificil ce va fi sustinut în deplasare fiind cel de la Timisoara, cu Universitatea (17 puncte, locul 3).
Forma maximã a fost atinsã de cãtre cincisprezecele nostru la întâlnirea sustinutã pe teren propriu cu valoroasa echipã a studentilor timisoreni. Jocul exact al pachetului de înaintasi a completat în mod fericit evolutia inspiratã a unei linii de treisferturi, laborioasã, atât în ofensivã, cât mai ales în defensivã. De altfel, se poate aprecia cã în majoritatea meciurilor, pachetul de înaintasi si-a fãcut datoria cu prisosintã. În prima linie, Oprea si Bunduc alcãtuiesc un cuplu remarcabil de pilieri în timp ce Ortelecan rãmâne acelasi taloneur de clasã care câstigã titularizarea pe post în fata unor tineri talentati Meszaros si Otetaru, ultimul reprofilat în ultima perioadã de timp în component al liniei de treisferturi. Cu o linie a doua în care, pe rând, au evoluat Tufeanu, Talpã si Stefan si o linie a treia alcãtuitã din Stoica Enciu, Vieru, Vestemeanu si Florian Constantin, „grãmada” a constituit punctul forte al echipei.
Mijlocasul la grãmadã, Neagu, centrii Budicã si Abribula, mijlocasul la deschidere Dumitru, aripa Burghelea au format o linie de treisferturi tenace în defensivã, dar uneori insuficient de decisã în realizarea sarjelor care sã vizeze finalizarea actiunilor prin încercãri. Probleme au existat în „acoperirea” postului de fundas, prin plecarea temporarã, pentru satisfacerea stagiului militar, a jucãtorilor „specializati”, Tudose (un tânãr de valoare) si Martin. Solutia de moment a însemnat, Stoica Enciu, mizându-se pe remarcabilele sale calitãti tehnico-tactice si îndeosebi pe forta si precizia de sut a internationalului nostru. Si pentru cã a venit vorba de Stoica Enciu, titular cert al primei noastre reprezentative, este necesar sã amintim si faptul cã Stiinta Petrosani s-a numãrat în performantã printre furnizoarele de jucãtori pentru loturile nationale A, tineret si universitar. Ortelecan, Burghelea, Talpã, Neagu, Bunduc, Otetaru sunt numai câteva din numele des vehiculate în rândul antrenorilor federali din tara noastrã. Este, desigur, o certã recunoastere a valorii echipei care reprezintã Valea Jiului în competitia numãrul unu a rugbyului românesc. Rãmâne ca bunele aprecieri câstigate pânã în prezent sã fie mentinute si pe viitor. Dupã 1976 Mircea Ortelecan si Enciu Stoica devin vedetele echipei, oameni de bazã ai echipei Nationale a României. În sezonul 1975-76 a ocupat locul 5.
GENU TUTU
