UN DECENIU DE RUGBY
Putinii dar fidelii suporteri ai teamului rugbystic Stiinta Petrosani îsi amintesc cã, în 1960, aceastã echipã — condusã de antrenorul Nae Ureche — intra în rândurile celor mai bune formatii din tarã, prin promovarea în Divizia „A”. Acest act marca, de fapt, o confirmare a traditiei rugbystice din Valea Jiului, Minerul Lupeni fiind primul „15″ de pe aceste meleaguri, adversar traditional al renumitei echipe Viforul Dacia din Bucuresti. În ciuda unor conditii nu tocmai favorabile ne referim mai ales la accesul pe stadionul din Petrosani — Stiinta a reusit un adevãrat tur de fortã terminând editia 1969-1970 a campionatului republican, pe un merituos loc 5.
De altfel, ordinea celor cinci clasate (Grivita Rosie, Steaua, Universitatea Timisoara, Dinamo si Stiinta) ne oferã prilejul de a constata cã studentii rugbysti din Petrosani s-au bãtut de la egal la egal cu cele trei „mari” din Bucuresti abonate de regulã la primele trei locuri — si împreunã cu Universitatea Timisoara a constituit revelatia campionatului, fiind cele mai bune echipe ale provinciei. Doar douã puncte i-au separat pe studentii mineri de mult râvnita medalie de bronz pe care — în raport cu evolutia de ansamblu — ar fi meritat-o cu prisosintã.
Meciul cheie — disputat la… Lonea, cu Dinamo Bucuresti s-a terminat cu un rezultat egal (9-9) si a condus astfel, în mod direct, la pierderea locului III în clasament. Si asa insã aniversarea deceniului de activitate în divizia nationalã A s-a soldat cu un bilant bun, nu atât prin prisma locului ocupat ci mai ales prin factura superioarã a jocului prestat în majoritatea întâlnirilor. Fãcând aceste aprecieri favorabile, nu trebuie sã omitem cã desi întreg lotul de rugbisti a marcat progrese sigure si constante, câteva individualitAti se fac remarcate printr-o puternicã personalitate. In acest esalon de avangardã se situeazã vechii internationali: Dinu si Rusu — cei care alcãtuiesc forta de soc a echipei; fundasul Victor Marinescu — al cãrui stil de joc, prin intercalãri dese în actiunile ofensive ale liniei de transferuri si prin precizia loviturilor de picior, ne reaminteste de marele Penciu; mijlocasul de deschidere Sergiu Bãrgãunas — piticul inveniv si inepuizabil — care adesea face deliciul spectatorilor prin stilul sãu de joc fantezist; decizia si dârzenia în teren ale lui Ion Moromete, Ion Dijmãrescu (veteranul echipei) sau Florescu ne întregesc tabloul acestei echipe care — suntem siguri — poate aspira la mai mult decât a realizat in acest campionat.
Fiind vorba însã de prezentarea unui lot intreg, sã apelãm la ajutorul fotografiei alãturate care ne prezintã echipa Stiinta Petrosani înaintea meciului cu Dinamo Bucuresti. Asadar, sus, de la stânga la dreapta: Ion Dijmãrescu, pilier, asistent; Vasile Rusu, linia a III-a, anul II topografie (maestru al sportului, de 32 ori international A); George Graur, linia a II-a, ofiter (maestru al sportului, de 15 ori inemational A); Ion Moromete, linia a III-a, anul III exploatãri (de 8 ori intemational la tineret); Tudor Ionescu, linia a II-a, anul III exploatãri; Ion Moroe, linia a II-a, anul I exploatãri; Constantin Dinu, pilier, anul II exploatãri (maestru al sportului, de 22 ori intemational A); Ion Dobrinoiu, linia a III-a, inginer; Mircea Ortelecan, taloneur, IV exploatãri; Ion Stãnculescu, pilier, anul I topografie; dr. Ticã Carli, medicul echipei; Constantin Dumitru, din conducerea echipei de rugbi, asistent. Jos: Stefan Crãciunescu, centru, anul II exploatãri; Alexandru Boldescu, aripã, anul I topografie; Alexandru Dragos, aripã, anul V exploatãri; Victor Marinescu, fundas, anul II topografie (intemational: 6 A; 1 B; 5 tin.); Cornel Humeniuc, mijlocas la grãmadã, anul IV exploatãri; Sergiu Bãrgãunas, mijlocas la deschidere, anul II exploatãri (international I B); Petru Trutã, aripã, anul III exploatãri; Constantin Rosca, aripã, anul III exploatãri; Ion Iacob, mijlocas la grãmadã, anul I topografie (international 6 tin.). Lipsesc din fotografie Jean Florescu, linia a III-a, anul V electro; Petre Hristovici, linia a II-a, anul V electro; Vasile Ailenii, linia a III-a, anul II exploatãri.
GENU TUTU
(va urma)
