41 de ani s-au scurs de la cea mai mare grevã din perioada comunistã. Minerii de la Lupeni s-au revoltat în anul 1977. Nemultumirile erau legale de consitiile extrem de grele de lucru.
Revoltã din cauza regimului
Anul 1977 a coincis cu probleme pentru economia tãrii. Criza energeticã de la nivel mondial, dar si cutremurul din 4 martie din acelasi au au avut efecte si asupra mineritului din Valea Jiului. Pe 30 iunie 1977 a fost adoptatã Legea nr. 3 privind pensiile de asigurãri sociale de stat si asistenta socialã, care interzicea plata simultanã a salariului si pensiei de invaliditate (erau multi mineri care au iesit la pensie cu grad de invaliditate III, si mai lucrau în minã), si prevedea schimbarea limitei de vârstã de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeasi perioadã programul de lucru a fost mãrit de la 6 la 8 ore, totul pentru ca productia sã fie realizatã conform planului.
Noile modificãri i-au nemultumit pe mineri. În plus, acestia reclamau si proastã aprovizionare cu bunurile de consum, dar si munca peste program. Potrivit Wikipedia, în data de 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mãrturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor si Televiziunii Române, dar nu i s-a rãspuns imediat. A fost arestat dupã încetarea grevei din august si condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare si ultraj la bunele moravuri. Acestea sunt circumstantele care au stat la declansarea grevei propriu –zise, care a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 si a fost încheiatã pe 3 august 1977.
Unii dintre mineri au propus ca o delegatie sã plece la Bucuresti, însã varianta nu s-a putut concretiza. Trenurile au fost oprite. Minerii s-au repliat si au luat legãtura cu colegii lor de la celelalte mine de huilã care functionau atunci în Valea Jiului, dar si cu populatia oraselor pentru a strânge cât mai multi simpatizanti, si s-au adunat în curtea Minei Lupeni, unde tineau discursuri revendicative.
Acela a fost momentul când oficialii de la Bucuresti au venit în Valea Jiului. la discutii au fost secretarul CC al PCR Ilie Verdet, Gheorghe Panã, presedintele Consiliului Central al UGSR si ministru al muncii, si Constantin Bãbãlãu, ministrul minelor, petrolului si geologiei, cãrora li se alãturã sefi locali ai conducerii de partid si de stat. Minerii nu au încercat sã negocieze cu ei, si au cerut sã discute direct cu secretarul general, iar Verdet si Panã au fost sechestrati în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni, cerând sã vinã Nicolae Ceausescu.
Potrivit arhivelor, Verdet l-a sunat pe Nicolae Ceausescu, care se afla în concediu pe litoralul Mãrii Negre, iar acesta îsi întrerupe concediul, si se deplaseazã mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu si Deva, si preia comanda trupelor de Securitate si a functionarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar.
Când Ceausescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numãrul participantilor la manifestatie efectiv s-a dublat, iar discutiile s-au purtat într-o atmosferã extrem de tensionatã.
Revendicãri
Constantin Dobre a fost cel care i-a citit lui Ceausescu revendicãrile minerilor, constând din 26 de puncte referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuinte, investitii. Nicolae Ceausescu le-a promis minerilor cã toate revendicãrile lor vor fi îndeplinite. Astfel, s-a hotãrât cã pânã la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucreazã sã-si pãstreze atât pensia cât si salariul. Ceausescu a ordonat sã fie satisfãcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonã a fost îmbunãtãtitã, dar revendicãrile referitoare la limita de vârstã de pensionare si programul de lucru au rãmas nemodificate. Mai grav, însã, dupã sãrbãtorirea Zilei Minerilor încep si actiuni crunte de reprimare împotriva participantilor mai activi la grevã.
Recunoastere
Abia dupã 40 de ani de la evenimentele din anul 1977 au fost aduse reparatii morale minerilor. La începutul anului trecut, Decretul semnat de Presedintele României, Klaus Iohannis, pentru promulgarea legii care include revolta minerilor de la Lupeni din 1977 în rândul miscãrilor anticomuniste, a fost publicat în Monitorul Oficial. Un proiect de lege catalogat drept o reparatie moralã fatã de muncitorii care s-au rãsculat împotriva sistemului si a conditiilor de muncã. La începutul lunii octombrie a anului trecut, dupã Senat, si Camera Deputatilor a adoptat proiectul privind modificãrile aduse la Legea recunostintei pentru victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 si pentru Revolta muncitoreascã anticomunistã de la Brasov din 1987, în sensul completãrii ei cu prevederile referitoare la revoltã muncitoreascã anticomunistã din Valea Jiului – Lupeni – august 1977.
Monika BACIU
