Complexul Energetic Hunedoara a plãtit, în decursul a trei ani, peste 3 milioane de lei pentru serviciile juridice. În perioada 2013-2015, CEH a alocat pentru reprezentarea în instantã suma totalã de 3.099.165 lei. Juristilor externi li s-a plãtit în decursul celor trei ani suma de 185.916 de lei, reprezentând 6% din totalul serviciilor juridice.
Un raport al Curtii de Conturi aratã cã CEH a alocat în perioada 2013-2014 suma de 2.913.249 lei pentru “cheltuieli functionare compartiment juridic propriu”.
2013 – peste 700 de mii
În anul 2013, Complexul Energetic Hunedoara a plãtit suma de 751.963 de lei pentru serviciile juridice. Cheltuielile juridice externe au fost în valoare de 53.526 lei, în timp ce cheltuielile de functionare cu compartimentul juridic propriu au fost în sumã de 698.437 de lei. La finele anului 2013, CEH avea pierderi în valoare de 147.644.355 de lei
2014 – 1,2 milioane
În anul 2014, pierderile Complexului Energetic Hunedoara s-au dublat, fatã de anul 2013. La fel s-a întâmplat si cu cheltuielile pentru serviciile juridice. În anul 2014, potrivit raportului Curtii de Conturi, CEH a plãtit 1.217.300 de lei pentru serviciile juridice, din care 129.125 pentru juristii externi si 1.008.175 de lei pentru cheltuielile juridice ale compartimentului propriu. La sfârsitul anului 2014, Complexul Energetic Hunedoara a acumulat pierderi de 352.308.913 de lei.
2015 – 1,1 milioane
Anul 2015 a fost caracterizat la Complexul Energetic Hunedoara de dificultãti financiare în crestere, o cerere de deschidere a procedurii de insolventã, dar si amenzi aplicate de Ministerul Mediului pentru neachizitionarea la timp a certificatelor de carbon. Anul trecut, CEH a plãtit pentru serviciile juridice suma de 1.129.902 lei din care 3.265 cãtre juristi externi si 1.126.637 pentru compartimentul propriu. La sfârsitul anului trecut,
CEH avea pierderi de 1.661.611.978 de lei, în timp ce datoriile erau de peste 1,2 miliarde de lei. Tot la sfârsitul anului trecut, CEH si-a cerut insolventa în instantã.
„Complexul, în situatia în care se aflã acum, este într-un punct extrem de dificil si orice întârziere sau ezitare sau incapacitate de a face pasii corecti poate sã ducã la o situatie extrem de complicatã, ca sã nu-i spunem dezastru. Prioritatea pentru noi sunt locurile de muncã, cu tot ce înseamnã acest lucru”, a spus în urmã cu un an, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
În anul 2010, Curtea de Conturi a României a realizat o analizã a cheltuielilor efectuate în perioada 2008-2010 cu angajarea unor servicii externe de asistentã juridicã si reprezentare efectuate de entitãtile publice centrale si locale care au structuri cu profil juridic, plecând de la constatarea cã pentru aceeasi activitate a unei entitãti publice se efectueazã douã categorii de cheltuieli. Cheltuieli efectuate cu functionarea structurii de specialitate, respectiv plata personalului angajat în aceastã structurã si alte cheltuieli aferente si cheltuieli efectuate cu plata unor servicii prestate de diferite societãti/cabinete individuale de avocaturã, angajate în baza unor contracte de consultantã, asistentã si reprezentare juridicã în diferite forme, precum reprezentarea în instante pentru dosare expres prevãzute în contractele încheiate sau asigurarea de consultantã juridicã permanentã si plata onorariilor aferente, stabilite, fie pe o perioadã determinatã, fie pe orã, precum si plata onorariilor de succes.
“Analizã a arãtat cã, de cele mai multe ori, cheltuielile cu societãti de avocaturã depãsesc pe cele cu structura juridicã proprie, situatie generatã si de lipsa de reglementare a conditiilor în care ordonatorii de credite pot achizitiona servicii juridice de la societãti/cabinete individuale de avocaturã. Raportul Curtii de Conturi a fost transmis Parlamentului, precum si Guvernului României, cu propunerea de elaborare a unui proiect de act normativ, prin care sã se reglementeze aspectele semnalate prin restrictionarea situatiilor în care, atât la nivel central, cât si la nivel local, ordonatorii de credite sã poatã angaja servicii prestate de societãti/cabinete de avocaturã, în contextul în care beneficiazã de structuri proprii de specialitate juridicã”, aratã raportul Curtii de Conturi.
Monika BACIU
