Promovarea Si consacrarea în primul eSalon
Dupã anul 1985 Minerul Lupeni se claseazã mereu pe locurile 2 – 3 în Divizia ”B”, dar marea loviturã este datã în anul 1989, când reuseste promovarea în Divizia ”A”, din câstigãtoare a seriei a 2-a.
O echipã solidã sub bagheta antrenorilor Ovidiu Florescu si Augustin Balasz, cu jucãtorii Aug. Aifincãi, N. Stefan, A. Pingert, V. Sabãu, Csaba Veres, V. Kelemen, I. Câsu, M. Ceru, N. Varga, A. Mãrmãnean, Coco Patrichi, C. Bosneag, Gh. Munteanu, V. Borungel, Sg. Agavriloaie, Radu Man. Dupã trei ani, în 1992, ajunge în elitã, în Divizia Nationalã, cu antrenorii Vasile Bercu si Ovidiu Florescu, cu un staff apropiat de rugby: Mihai Basarab – presedinte, dr. Grigore Crisan – medic, Radu Man – organizator, Ghitã Burdangiu – administrator bazã sportivã. Deasemenea un lot valoros format din Jianu, Câsu, Piu, Ceru, Coco Patrichi, Vãduva, Ene, Scafariu, Samir, Nicoarã, Mãrmãnean, Susinschi, M. Sabou, D. Popa, Pandelea, E. David, Dimulesc, Veres, Bosneag, Chiru, C. Pavãl, Deac, Hossu, Gherghel.
Sezonul 1993 – 1994 vine cu cea mai mare performantã pentru Minerul Lupeni, devenind vicecampioana României, dupã un dramatic joc cu Steaua Bucuresti pe 5 iunie 1994, scor 30-17, obtinând astfel locul 2 în Superligã.
A fost ca un cadou oferit de istorie pentru cei 75 de ani împliniti de echipa Minerul Lupeni la acel moment! Este perioada în care fundasul Coco Patrichi pe atunci în vârstã de 24 de ani (8 ian. 1968). Face parte din echipa nationalã, unde va prinde trei meciuri: Portugalia – România
13-41, România – Tunisia 51-0 (în 1993) si Anglia – România 54 -3 (în 1994).
Dupã momentul acelei performante, rugby-ul lupenean trece printr-o perioadã de transformãri, antrenorii Adrian Susinschi si Emil Deac punând accent pe centrul de copii si juniori. Multi dintre acestia vor fi promovati în echipa mare sau transferati la Stiinta Petrosani: Lãcãtus, M. Sabãu, Skverne, Hâncu, C. Sabãu.
Sase ani în elitã
Vor urma sase campionate la nivelul superligii, în general, cu ocuparea unei pozitii care scuteste echipa de emotiile retrogradãrii.
Editia nr. 78, 1994 – 1995. Pasul întâi…
Fatã de editia anterioarã, Minerul Lupeni are un recul, marea bucurie fiind o victorie asupra Stelei (14-11), dar cu clasarea pe locul 5 în prima grupã valoricã.
Editia nr. 79, 1995 – 1996. Victorie asupra vicecampioanei
Cu antrenorul Ovidiu Florescu la timonã, cu jucãtori precum Coco Patrichi, Tudose, Opainã, Ceru, Suigan, David, Dinulescu, Lacziko sau Chiru, echipa ocupã locul 8 în campionat (din 12 echipe), cu satisfactia unei victorii în etapa a 5-a (16 sept. 1995), 9-3, asupra viitoarei vicecampioanei, Farul Constanta.
Editia nr. 80, 1996 – 1997. Salvati la esaveraj!
Dupã etapa a 10-a, antrenorul Vasile Bercu revine la cârma echipei (în locul lui Ovidiu Florescu), într-o situatie în care echipa ”rosso – nero” se gãsea pe ultimul loc! În final, Minerul Lupeni (dupã o victorie în penultima etapã la Lupeni, 30-16 cu Steaua) se salveazã, terminând pe locul 9, cu acelasi numãr de puncte ca si retrogradata Grivita Castor Bucuresti!
Editia nr. 81, 1997 – 1998. În stand by
Ca si în editia precedentã, Minerul Lupeni (cu Pingert, Lacziko, Scafariu, Coco Patrichi, Ceru, Ivãnus, C. Ratiu, Oprisan) ocupã locul 9, fãrã grija retrogradãrii.
Editia nr. 82, 1998 – 1999. Ultimii, dar scãpati!
Victoria din ultima etapã a acestui campionat, 43 – 34 cu Stiinta Petrosani a fost una a orgoliilor personale, Minerul Lupeni terminând pe ultimul loc, însã nu a retrogradat nimeni, …. mãrirea locurilor în divizie pentru sezonul urmãtor!
În anul 1999, Constantin (Coco) Patrichi va primi titlul de Maestru al Sportului (Legitimatia nr. 578) din partea ministrului Tineretului si Sportului de atunci, Crin Antonescu.
Editia nr. 83, 1999 – 2000. Retrogradarea.
Noul sistem, cu câte patru grupe a câte 4 echipe, nu s-a pliat pe abordarea echipei din Lupeni, clasatã ultima în seria D (alãturi de Farul, Poli. Iasi si ”U” Cluj), iar apoi traseul în Grupa valoricã II (locurile 9 – 16) a fost unul oscilant. Totul s-a dereglat de la forfait-ul de la CFR Constanta (o ciudatã decizie, târzie, a federatiei, într-un caz neelucidat cu vizele lupenenilor), Minerul Lupeni nereusind contracararea adversarului direct la retrogradare, prin ratarea victoriei de la Precizia Sãcele, joc pierdut cu 5-11… Astfel, dupã 9 ani în prima divizie a rugby-ului românesc, Minerul Lupeni retrogradeazã în esalonul secund.
Un alt început
Depãsind momentul retrogradãrii, ”tridentul” administrativ E.M. Lupeni, Sindicatul E.M. Lupeni si S.C Comexim R Lupeni si-a dat mâna, hotãrâti sã redreseze rugby-ul lupenean.
GENU TUTU
