În ultimele luni, în parcurile naționale și naturale din România se remarcă o schimbare semnificativă: tot mai multe femei aleg să devină rangeri, o profesie tradițional percepută ca fiind dură și solicitantă, dar care le oferă oportunitatea de a proteja biodiversitatea și de a contribui direct la conservarea mediului.
Reprezentanții Parcului Național Retezat confirmă această tendință și evidențiază rolul tot mai activ al femeilor în acest domeniu. În cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, 24 de femei ranger desfășoară zilnic activități în teren, indiferent de condițiile meteo sau anotimp. Ele patrulează kilometri întregi prin păduri, munți sau trasee sălbatice, monitorizând fauna și supraveghind ariile protejate, adesea în condiții dificile, cum ar fi zăpadă sau ploi torențiale.
Pe lângă rigorile fizice ale meseriei, rangerii femei aduc o dimensiune esențială: empatia și comunicarea. Ele sunt punți vii între natură și oameni, gestionând interacțiuni cu turiștii și comunitățile locale, desfășurând activități educative și ghidaje, dar și colaborând cu autoritățile sau ONG-urile implicate în protecția mediului.
Profesia de ranger este oficial recunoscută în România, distinctă de cea de pădurar, fiind încadrată în Clasificarea Ocupațiilor sub codul 511315. Meseria implică patrularea ariilor protejate, monitorizarea habitatelor, prevenirea braconajului, dar și redactarea rapoartelor și contribuția la planurile de conservare.
„Le mulțumim tuturor femeilor ranger pentru munca lor nevăzută, dar esențială. Ele demonstrează că protecția naturii nu are gen, ci este o chemare și o responsabilitate”, transmit reprezentanții Parcului Național Retezat.
Monika BACIU
foto ilustrativa