Iazuri „pe hârtie”, gropi în realitate. Hunedoara, printre județele afectate de exploatările mascate de agregate minerale

Județul Hunedoara se numără printre zonele în care fenomenul exploatării agregatelor minerale sub pretextul amenajării de iazuri piscicole a fost documentat în ultimul deceniu, potrivit analizei prezentate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Datele centralizate pentru perioada 2015–2025 arată că, și în Hunedoara, au fost emise avize și autorizații pentru obiective declarate drept bazine sau heleșteie piscicole, însă finalizarea efectivă a acestora ca amenajări funcționale rămâne excepția, nu regula. În mai multe localități din județ – inclusiv Brad, Simeria, Rapoltu Mare și Gurasada – documentele oficiale indică proiecte care au permis extracția de agregate minerale, fără ca obiectivul piscicol să fie dus la capăt.
„Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate, e plină de cratere abandonate”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, subliniind că dezechilibrul dintre scopul declarat și realitatea din teren este vizibil inclusiv la nivel județean. În Hunedoara, asemenea excavații au rămas, în unele cazuri, sub forma unor gropi cu apă neamenajate, fără împrejmuiri și fără măsuri de siguranță.
Impactul asupra comunităților locale este semnificativ. Excavațiile nefinalizate pot afecta stabilitatea solului și regimul apelor subterane, cresc riscul de eroziune și pot pune în pericol infrastructura din proximitate. În același timp, gropile cu apă rezultate în urma exploatărilor reprezintă un risc major pentru populație, fiind asociate cu accidente grave, dar și cu degradarea peisajului și apariția depozitelor ilegale de deșeuri.
La nivel național, prin astfel de autorizații au fost exploatate peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale în ultimii 10 ani, iar analiza ministerului indică o corelație clară între amplasarea acestor „iazuri” și marile șantiere de infrastructură. Hunedoara, situată în proximitatea unor axe importante de transport și dezvoltare, nu a fost ocolită de acest tip de practici.
Un factor-cheie care a favorizat fenomenul este diferența de tarifare dintre exploatarea în terasă și cea în albie, dublată de prelungirea succesivă a autorizațiilor și de neexecutarea garanțiilor financiare pentru refacerea mediului. În multe situații, terenurile au rămas degradate, iar costurile de mediu au fost transferate comunităților locale și autorităților publice.
Pentru a stopa aceste derapaje, Ministerul Mediului anunță un pachet de măsuri legislative care vizează limitarea duratei exploatării pentru amenajarea iazurilor piscicole, sancționarea obiectivelor nefinalizate și interzicerea eliberării de noi autorizații operatorilor care nu și-au respectat obligațiile. Totodată, vor fi demarate controale mixte ale Administrației Naționale Apele Române și Gărzii Naționale de Mediu, inclusiv pentru exploatările mai vechi din județul Hunedoara.
Autoritățile dau asigurări că vor fi executate garanțiile financiare acolo unde refacerea mediului nu a fost realizată, iar cadrul legislativ va fi modificat astfel încât astfel de situații să nu mai poată fi perpetuate. „Garanțiile sunt astăzi mult prea mici raportat la costurile reale de refacere a mediului, iar mecanismele existente nu au fost aplicate”, a mai precizat ministra Mediului.
Pentru Hunedoara, miza este dublă: protejarea mediului și siguranța comunităților locale, dar și restabilirea unui cadru corect pentru activitățile economice, în care exploatarea resurselor să nu se mai facă sub acoperirea unor investiții fictive.
Monika BACIU