România, presată să închidă minele de cărbune în patru luni. Valea Jiului, în pragul unei crize sociale

România se află la doar patru luni distanță de termenul limită asumat în fața Comisiei Europene pentru închiderea minelor și a centralelor pe cărbune. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, după ședința de Guvern, acesta subliniind că încearcă să găsească soluții pentru amânarea calendarului și pentru protejarea zonelor miniere tradiționale, în special Valea Jiului.

Ivan: „România mai are doar patru luni”

„România mai are patru luni până în momentul în care, conform angajamentelor asumate de statul român, acum patru, cinci, șase ani, trebuie să-și închidă atât minele cât și centralele pe cărbune. În momentul de față, aștept o formă finală a unui studiu intermediar asupra impactului asupra securității energetice a României, a închiderii acestor mine”, a declarat Bogdan Ivan.
Documentul va fi prezentat premierului, urmând apoi să fie trimis la Bruxelles, în încercarea de a convinge Comisia Europeană să accepte o prelungire a activității.

Valea Jiului și Gorj, primele vizate de închideri

Cele mai mari lovituri le-ar resimți regiunile cu tradiție minieră – Valea Jiului și Gorjul. În aceste zone, zeci de mii de familii depind de activitatea din exploatările de huilă, antracit și lignit. Închiderea lor în doar câteva luni ar echivala cu o criză socială fără precedent.
„Vrem să vedem foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030 exploatarea minieră și să avem în continuare centralele pe cărbune, pentru ca în tot acest timp să construim alte centrale bazate pe gaz”, a explicat Ivan.

„Germania și Polonia redeschid mine. România de ce nu ar putea?”

Ministrul a invocat și exemplele altor state europene:
„Am făcut o analiză împreună cu alți colegi miniștri ai energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare. Mă uit la Germania, la Polonia, am observat acolo redeschiderea activității miniere de exploatare a cărbunelui și cred că și România, din punct de vedere economic, pentru a salva acele zone care au o tradiție de zeci de ani în extracția cărbunelui, să poată în continuare să-și desfășoare activitatea.”

Între tranziția verde și realitățile din teren

România și-a asumat renunțarea la cărbune pentru reducerea poluării și a emisiilor de carbon, dar infrastructura alternativă – centrale pe gaz și surse regenerabile – nu este încă pregătită. Această realitate face ca închiderea accelerată a minelor să devină un risc nu doar social, ci și energetic.
Guvernul analizează, împreună cu Roxana Mânzatu, comisar european pentru Social și Educație, posibilitatea de a atrage fonduri pentru reconversia economică a regiunilor miniere.

Un plan în trei pași

Strategia discutată la nivel guvernamental presupune trei direcții:
Amânarea închiderii minelor și centralelor;
Construirea de centrale pe gaz pentru înlocuirea capacităților actuale;
Transformarea României într-un exportator de cărbune, astfel încât să evite penalizările legate de emisii.
În lipsa unei tranziții mai lente, închiderea simultană a minelor și termocentralelor din Valea Jiului și Gorj ar putea destabiliza atât viața economică a acestor regiuni, cât și securitatea energetică națională.
Monika BACIU