Un grup de parlamentari din partidele PSD și AUR i-au adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând reevaluarea urgentă a măsurilor de austeritate propuse pentru sectorul educațional. Semnatarii avertizează asupra unor riscuri grave pe termen mediu și lung, care ar putea destabiliza profund sistemul de învățământ din România, un sector deja fragil.
Scrisoarea, transmisă echipei guvernamentale, este semnată de deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD) și senatorii Cristian Resmeriță (PSD), Vasilică Potecă (AUR). Aceștia își exprimă îngrijorarea profundă față de o serie de măsuri cu impact negativ, printre care se numără comasările de clase, creșterea normei didactice, reducerea burselor școlare și stoparea investițiilor în infrastructura educațională, cu un accent deosebit pe mediul rural.
Impactul măsurilor: 96% din școlile rurale din Hunedoara, afectate
Documentul, redactat în urma consultărilor cu sindicatele din învățământul preuniversitar din județul Hunedoara și cu Instituția Prefectului, subliniază impactul devastator al acestor decizii. Potrivit parlamentarilor, măsurile ar afecta aproximativ 96% dintre școlile rurale și 11% dintre instituțiile de învățământ din mediul urban din județul menționat.
Apel la „înțelepciune, echilibru și solidaritate națională”
Parlamentarii solicită guvernului să dea dovadă de „înțelepciune, echilibru și solidaritate națională” și propun organizarea de consultări urgente cu toate părțile implicate în educație: profesori, elevi, părinți, autorități locale și mediul de afaceri. Obiectivul acestor discuții ar fi regândirea măsurilor care ar putea compromite un sector vital pentru viitorul României.
Buget redus și riscul anulării progreselor recente
Semnatarii atrag atenția că, deși bugetul Ministerului Educației reprezintă aproximativ 3,4% din PIB pentru 2025, tocmai acest sector este cel care va suporta unele dintre cele mai restrictive măsuri bugetare. Această situație este cu atât mai alarmantă cu cât, în ultimii ani, s-au depus eforturi considerabile pentru modernizarea și digitalizarea învățământului, eforturi concretizate prin adoptarea Legii Învățământului Preuniversitar și a Legii Învățământului Superior în 2023.
Parlamentarii subliniază că, deși rezultatele vizibile ale acestor reforme vor apărea abia peste 12-15 ani, există deja progrese concrete înregistrate în promovabilitate și în reducerea abandonului școlar, progrese care riscă să fie anulate de actualele măsuri de austeritate.
Parlamentul, partener în procesul decizional
Nu în ultimul rând, semnatarii cer ca Parlamentul să fie tratat ca un partener de încredere în procesul decizional și trag un semnal de alarmă privind riscul unor „măsuri cu risc ridicat” care ar putea „afecta echilibrul fragil dobândit recent” în sistemul educațional.
2025 – Anul Național al Copilului: un motiv în plus pentru investiții în educație
Scrisoarea se încheie cu o amintire puternică: anul 2025 a fost declarat de Parlamentul României „Anul Național al Copilului”. Acest fapt este invocat ca un motiv suplimentar pentru a acorda o atenție sporită investițiilor în educație și pentru a evita orice măsură care ar putea limita șansele și speranțele copiilor români, viitorul națiunii.
Rămâne de văzut cum va răspunde prim-ministrul Ilie Bolojan la acest apel la dialog și reevaluare, într-un context în care stabilitatea și dezvoltarea sistemului educațional românesc sunt considerate esențiale pentru progresul societății.