P roiectul AFROS – Analiza științifică a progonozelor seismicității în România, desfășurat de cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDPF), a avut o abordare exhaustivă în investigarea seismicității, cu accent pe regiunea Gorj. În primele două etape ale proiectului, focusul s-a concentrat pe analiza seismicității la adâncimi intermediare (60 – 180 km) în zona Vrancea și pe seismicitatea crustală (0 – 60 km), în special pe secvența seismică din Gorj, începând cu anul 2023.

Obiectivul principal a fost identificarea elementelor cu potențial predictiv, furnizând astfel noi perspective pentru anticiparea evenimentelor seismice. Prin utilizarea unor algoritmi inovatori, inclusiv cei bazati pe tehnici de învățare automată (Machine Learning – ML), cercetătorii au dezvoltat un sistem integrat de monitorizare, analiză și prognoză a seismicității în România.
”Cercetători din domeniul Științelor Pământului și al Seismologiei au fost permanent preocupați de modul în care cutremurele interacționează în timp și spațiu, dar și de a dezvolta tehnologii care să poată anticipa producerea acestora.
Prin proiectul AFROS – Analiza și prognoza seismicității României cercetătorii INCDFP au dezvoltat și implementat noi algoritmi, unii dintre aceștia fiind bazați pe tehnici de învățare automată (Machine Learning – ML), pentru realizarea unui sistem integrat de monitorizare, analiză și prognoză a seismicității de pe teritoriul țării. Sistemul este bazat pe modele de ultimă generație, utilizate în țări cu activitate seismică, precum SUA, Japonia, Italia și Grecia.
Pentru atingerea obiectivelor proiectului, s-au folosit instrumente statistice avansate pentru a cuantifica caracteristicile spațiale și temporale ale seismicității românești care pot fi utilizate pentru previziuni seismice pe termen lung (ani), mediu (luni până la un an) și chiar scurt (zile până la săptămâni)”, arată INFP.
În cadrul acestei inițiative, au fost utilizate instrumente statistice avansate pentru a cuantifica caracteristicile spațiale și temporale ale seismicității în regiunea Gorjului. Aceste informații au fost esențiale pentru elaborarea unor previziuni seismice pe termen lung (ani), mediu (luni până la un an) și scurt (zile până la săptămâni). Proiectul a parcurs trei etape distincte, fiecare contribuind la îmbunătățirea înțelegerii și prognozării seismicității în România.
”Pe parcursul celor 3 ani de implementare, proiectul a parcurs 3 etape distincte. Primele două au vizat investigarea seismicității de adâncime intermediară (60 – 180 km) din zona Vrancea și a seismicității crustale (0 – 60 km), în special secvența seismică din Gorj, de la începutul anului 2023. Scopul a fost de a identifica elemente cu posibil caracter predictiv, oferind perspective noi în anticiparea acestor evenimente. Ce-a de-a treia etapă a fost dedicată proiectării și implementării algoritmului pentru investigarea și prognoza seismicității, integrând date geofizice și geochimice pentru a îmbunătăți precizia prognozei.
Cercetătorii au investigat, de asemenea, posibilele legături dintre observațiile geofizice (dioxidul de carbon, emisiile de radon, ionizarea aerului și date electromagnetice) și activitatea seismică, utilizând o metodă empirică pentru detectarea anomaliilor.
Proiectul AFROS este o inițiativă importantă care aduce noi perspective în monitorizarea și prognozarea cutremurelor și reducerea riscurilor asociate acestora”, mai notează INFP.
În etapa a treia, cercetătorii au proiectat și implementat algoritmi avansați care integrează date geofizice și geochimice. Această abordare a sporit precizia prognozelor, oferind o perspectivă mai detaliată asupra interacțiunilor din mediul seismic. În plus, s-a investigat legătura potențială dintre observațiile geofizice, cum ar fi emisiile de dioxid de carbon, radon, ionizarea aerului și datele electromagnetice, și activitatea seismică. Această metodă empirică a contribuit la detectarea anomaliilor și la înțelegerea mai profundă a factorilor care pot influența producerea cutremurelor.
Proiectul AFROS reprezintă o inițiativă de primă importanță în domeniul monitorizării și prognozării cutremu-relor în România, aducând contribuții semnificative la reducerea riscurilor asociate acestora. Prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație și abordări inovatoare, cercetătorii au deschis noi orizonturi în înțelegerea și gestionarea seismicității în țară.
Monika BACIU