În timp ce în Valea Jiului s-au închis minele, în Europa si în lume productia de cãrbune a crescut ametitor
· De ce Uniunea Europeanã impune conditii de mediu draconice pentru energia pe cãrbune în timp ce recunoaste cã nu existã în lume nici un proiect viabil pentru noxe, iar Germania si-a crescut, fãrã probleme, productia de cãrbune?
· De ce chinezii dau târcoale Vãii Jiului când tara lor este cea mai mare consumatoare de cãrbune din lume – si 3.800 milioane tone anual, are 26.000 de mine si 8 milioane de angajati si cautã cu disperare piete de desfacere?
Criza economicã de la nivel planetar a fãcut sã scadã mult consumul de energie datoritã prãbusirilor din industrii. Si cum cãrbunele a fost pus la colt datoritã emisiilor de poluare mediu, stocurile au crescut, ca urmare energia pe cãrbune a devenit una ieftinã, tocmai bunã pentru aceastã perioadã. Ca urmare, în ciuda restrictiilor de privind emisiile de carbon, cererea pentru aceastã resursã a fost considerabilã. Doar în 2008, cel mai ridicat consum s-a înregistrat în China – 1,406
miliarde tone echivalent petrol, SUA – 565 milioane tep si India – 231,4 milioane tep. În Uniunea Europeanã consumul a fost de 301,2 milioane tep (9,1% din total).
Criza economicã cere mult cãrbune
În anul 2012, energia pe cãrbune a avut cea mai mare crestere din lume. Si pentru a nu cumpãra acest cãrbune din tãri care nu se aflã sub sanctiunea protocoalelor de mediu – cum sunt SUA si China, tãri care au productii de cãrbune încât ar putea îngropa o tarã ca România: 997 milioane tone si 3 100 milioane – Canada s-a supãrat si a anuntat retragerea din Protocolul de la Kyoto, protocol ce nu are nici un efect (în loc sã fi scãzut emisiile de noxe urmare a mãsurilor impuse tãrilor aderante, aceste noxe au crescut), dar îi mãnâncã banii si îi omoarã economia…
În Europa, Germania îsi creste productia de energie pe cãrbune pe ”sestache” pentru cã este nevoitã conform angajamentelor sã reducã energia nuclearã, si a ales energia cea mai ieftinã.
Dacã o tarã precum China detine suprematia în productia de cãrbune a lumii – 26.000 de mine, cu 8 milioane de angajati – si nu are unde sã-l mai ardã,
ce cautã oare în Valea Jiului o zonã care are o productie de 3 milioane tone pe an, iar China are o productie anualã de
3.100 milioane tone? Clar, nu cãrbunele este miza!
Energia pe cãrbunele… lor nu va muri niciodatã
Cercetãtor dr. ing. Valeriu Plesea, cel care participã, la Hotel Marriott Bucuresti, la altã conferintã pe probleme de energie mondialã – 11-12 martie -, dupã cea de la Academia Românã, ne-a rãspuns întrebãrilor care ne frãmântã. Data trecutã, rãspunsurile date Cronicii VJ, au fost ”validate” ca fiind corecte, dupã doar douã zile de la aparitia interviului, chiar de cãtre ministrul Energiei, pe posturile TV nationale.
Reporter: De ce la o cerere atât de mare a energiei pe cãrbune pretul cãrbunelui, deci si a energiei rãmâne scãzut? Aici nu functioneazã principiul cererii si ofertei?
Valeriu Plesea: Criza economicã este de vinã. Stocurile de cãrbune sunt uriase, pentru cã a scãzut drastic consumul de energie. Ce este pe stoc, este ieftin. Si productia este uluitoare! Gânditi-vã cã doar China are o productie care ajunge si la 3 800 milioane tone, apoi SUA cu vreo 1000 milioane, urmate de India, Australia, Indonezia… Se încearcã plasarea acestui cãrbune si în Europa prin, hai sã-i spunem mai plastic, sistemul acela ”suveicã”. Adicã plasat din firmã în firmã pentru a i se pierde urma celui care l-a plasat, prin Transnationale. Ca urmare cãrbunele este relansat datoritã crizei.
Rep.: Se va sista vreodatã energia pe cãrbune?
V.P.: Niciodatã, dacã întrebarea se referã la nivelul mondial. Se poate întâmpla mâine, dacã e vorba de România.
Stati linistiti, Guvernul lucreazã…
Rep.: Pãi de ce în România se poate sista mâine energia pe cãrbune? Este cãrbune în lume încât o poate îngropa…
V.P.: Teoretic, asa este, dar guvernul deja începe o protectie indirectã a exploatãrii cãrbunelui si trebuie apreciat asta. Se încearcã o crestere a consumului energetic la nivel national, la valori mãcar la nivelul anului 2008, de 65 TWh, atunci când si exportam 3%. Atunci existau ”rãmãsite” ale combinatelor siderurgice si industrie,
în general.
Rep.: Ne credeti naivi? Cum sã creascã acest consumpe termen scurt când economiei îi trebuie… ”mii de ani”, cum zice Eminescu, ca sã se redreseze?
V.P.: Jumãtate din rãspuns vi l-am dat deja, mai sus, rãspuns sustinut de declaratiile publice ale ministrului Varujan Vosganian, care aratã strategia de relansare a siderurgiei în România. Prãbusirea acestui
sector a fost factorul determinant în prãbusirea producãtorilor de energie termo, pe cãrbuni. Restul, paradoxal, din informatiile recente pe care le detin, se încearcã revenirea la consumul electric, care sã înlocuiascã tot ce înseamnã energie pentru
confort casnic. Uitati-vã la Marea Britanie doar. Majoritatea populatiei foloseste energia electricã pentru apa caldã menajerã, încãlzire etc., pentru cã este mai ieftinã decât gazul. Trendul si la automobile este tot electric. Dacã guvernul si-a propus cresterea de la 40 TWh, la 65 TWh cât aveam nevoie în 2008, înseamnã cã existã si consumul acestei energii. Problema este cã din cei 40 TWh, 65% importãm…
Canada si-a bãgat oficial picioarele în mediu, Germania – pe ”sestache”, dar ne dã lectii
Rep.: Domnule profesor, Canada a anuntat public cã se retrage din Tratatul de la Kyoto pe motiv cã-i mãnâncã banii degeaba si cã-i omoarã economia prin restrictii absurde pentru cã mediul tot se degradeazã. Am înteles eu bine, cã în acest context Germania produce energie pe cãrbune în timp ce pe noi, România, ne tine la respect în UE si ne închide mineritul?
V.P.: Foarte bine ati înteles. Germania îsi propune sã renunte la energia nuclearã în favoarea termocentralelor pe cãrbuni. Criza hotãrãste ce
atitudine sã iei si fiind ieftin…
În conditiile acestea si noi
trebuie sã facem ceva pentru cã existã o ”competitie” acerbã pentru supravietuire si trebuie sã fim competitivi, altfel se va aduce cãrbune de afarã. Stau cu ochii pe noi…
REP.: Pãi ce face Germania, nu contravine cu statutul de membru al protocolului de la Kyoto? Ei au voie?
V.P.: Vedeti consecintele crizei? Nu mai avem de ales nici noi, nici marile puteri ale Europei. Pãstrarea economiei în echilibru si stoparea declinului presupune folosirea resurselor cele mai ieftine.
Rep.: Deci asa se joacã în lume: esti tare – faci ce vrei? Emisiile lor de dioxid de carbon nu fac rãu climei, doar ale noastre?
V.P.: Pentru a nu fi considerat nationalist vã spun doar cã în aceste tãri mari ale UE, pentru termocentrale, se prevãd
instalatii de diminuare a noxelor, respectiv a dioxidului de carbon.
Rep.: Sã înteleg cã se
prevãd, dar nu le au?
V.P.: Nu sunt din domeniu, dar cred cã dacã ar exista, le-am fi implementat si noi, asa cum s-a implementat la Paroseni tot ce se putea…
Chinezii vor termocentralele Mintia si Paroseni, nu cãrbune…
Rep.: De ce dau târcoale chinezii cãrbunelui de Valea Jiului dacã ei au într-atât încât ne pot îngropa, adicã nu au ce face cu el?
V.P.: As vrea sã mã însel, dar ei nu vor exploata cãrbunele nostru. Ei se vor limita, în opinia mea, la producerea de energie cu termocentralele noastre, chiar în conditii de poluare, dar folosind ca resursã cãrbunele lor. S-a vorbit cu ani în urmã despre un eventual contract de termocentralã cu partea chinezã, în Oltenia, cu clauze de genul:
câtiva ani se foloseste cãrbunele nostru, dupã care cel adus din China… Repet: sper din tot sufletul sã mã însel! Dupã
conferinta de la Bucuresti, cu reprezentantii marilor puteri ale lumii pe probleme de energie, de data aceasta pe tehnologii, poate pot sã spun mai multe despre pasii urmãtori ai energiei pe cãrbune.
Se spune cã afacerile adevãrate sunt cele din care câstigã ambele pãrti. În cazul Chinei si a chinezilor care se aratã interesati de entitãtile ce formeazã Complexul Energetic Hunedoara, guvernantii par
a sti exact ce doresc. Gazul, tehnologia necesarã în zona noastrã sunt fleacuri pentru ei… Dovadã cã americanii, prin Pannonian Group, au venit, au vãzut si au plecat spunând cã rezerva gazului de minã nu
meritã efortul…
· CEO-ul companiei Peabody, Greg Boyce, sustine cã viitorul energiei se bazeazã pe cãrbune, deoarece acesta este combustibilul care a înregistrat cele mai mari cresteri, în ultima perioada, potrivit Business Insider.
Ileana Firtulescu
