Interviu de colecție
„JOC LA ȘTIINȚA, ECHIPA FLORILOR DE COLȚ” declară Ion Catană
Ion Catană, înainte de toate trebuie să spun că în ochii suporterilor, aţi rămas ca „erou” al meciului cu Steaua, după acel 12-12 memorabil, cu un dropgol marcat în ultimul minut al meciului, dintr-o poziţie foarte dificilă.
Şansa.
A fost cel mai bun meci sub culorile „Ştiinţei” „echipa florilor de colţ”?
Joc la „Ştiinţa” din 1979, primul meci susţinut fiind în deplasare, la Farul.
Postul meu? Aripă dreaptă, dar am jucat şi „fluturaş” de linia a III-a: accept orice post în echipă deoarece sunt convins că certitudinea valorii unui jucător stă şi în faptul că echipa are nevoie de el, oriunde, oricând, în teren. Cel mai bun meci este cel pe care îl joci.
Seamănă a maximă. Câteva cuvinte despre dumneavoastră.
Sunt electrician la I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani şi student în anul II, la Facultatea de Mine, seral, ingineri.
Căsătorit cu dr. Doina Catană, medic stomatolog la Policlinica din Petrila, avem împreună pe Mihaela, elevă în clasa a II-a la Şcoala Generală nr. 6. Am fost luptător de performanţă, ca junior, selecţionat în lotul reprezentativ, între primii şase, dar un accident m-a silit să părăsesc acest sport. Dragostea pentru rugby a apărut spontan, apoi…
Să rememorăm meciul „Ştiinţei” cu echipa Baia Mare; două eseuri de o rară frumuseţe au fost realizate de Ion Catană!
Rugbyul reprezintă o continuă dorinţă de autodepăşire. Începând încă din anii trecuţi echipa noastră studenţească s-a cristalizat într-o adevărată familie, a căpătat experienţă şi încredere în forţele proprii. Astfel rezutatele au început să se vadă. La toate acestea s-a adăugat prezenţa antrenorului-jucător Mihai Bucos, tânăr şi cu o concepţie modernă de joc. Eu am încercat să mă achit conştiincios de sarcini în teren, dar am fost operat în noiembrie de menisc şi acum abia aştept să reînceapă pregătirile echipei pentru retur, să revin. Parcă a trecut un an!
V-am văzut jucând în ultimele
campionate şi sunt cunoscute rezultatele echipei; care este raportul, în ceea ce vă priveşte, jucător-echipă?
Să fie clar, nu există una fără cealaltă; suntem cu toţii prieteni şi colegi, dar echipa reprezintă expresia tuturor eforturilor, sacrificiilor şi năzuinţelor noastre.
Victoria echipei reprezintă victoria noastră, a tuturor jucătorilor, fie că te cheamă Bucan, Ortelecan, Dobre, Drumea sau Catană, cât şi a
suporterilor.

Interviu de colecție
„RUGBY-UL PASIUNEA VIEȚII MELE”
declară Gheorghe Dinu
Gheorghe Dinu am auzit de la colegi numai cuvinte frumoase la adresa dumneavoastră. Sunteţi un jucător încercat, de nădejde al echipei de rugby Ştiinţa Petroşani. Ce ne puteţi spune despre viaţa şi activitatea dumneavoastră?
Sunt student în anul II la Facultatea de Mine, ingineri, sunt căsătorit, am un flăcău în vârstă de 4 ani şi joc rugby ca aripă la Ştiinţa, sub conducerea antrenorului Titi Ionescu, unul dintre cei mai buni tehnicieni din ţară, antrenor emerit.
De când aţi început că jucaţi rugby?
Din anul 1971, sub conducerea aceluiaşi antrenor. Până atunci, în şcoala profesională şi liceu, am practicat atletismul. Am „urcat” relativ repede pe post de titular în echipa Farul Constanţa.
Nu peste mult timp aţi devenit
campion şi aţi prins de mai multe ori naţionala „A”.
Da, cu echipa Farul am îmbrăcat tricourile de campion în perioada 1974-1978, iar în 1976-1977 cel de vicecampion naţional. Primul meci la naţională, l-am susţinut în anul 1974, când am învins Polonia cu 20-6. Au urmat meciuri frumoase care ne-au dus de mai multe ori la cucerirea titlului de campioni ai Europei, cele mai bune meciuri ale mele fiind cele cu Italia: 44-0 la Bucureşti, Spania: 22-6 la Madrid ş.a. În turneele din Franţa, Italia, R.F. Germania sau Anglia am căutat întotdeauna să mă achit conştiincios de sarcinile jocului. Cu echipa noastră, Ştiinţa Petroşani, am ocupat locul IV în campionatul naţional 1978-1979.
Care credeţi că trebuie să fie
raporturile dintre colegii de club?
De prietenie şi bună înţelegere. De altfel, rezultatele unei echipe se datorează în mare măsură unei astfel de atmosfere.
Ce înseamnă rugbyul pentru pentru dumeavoastră ?
Este marea mea pasiune. Se ştie că rugbyul este un joc bărbătesc, care din zi în zi adună tot mai mulţi adepţi, că acest sport se poate practica la nivel de performanţă numai printr-un angajament total, dăruindu-te.
Ce ne puteţi spune despre raportul rugby-studenţie?
Echitabil. Se completează de minune, adică noi ne-am obişnuit să ne odihnim învăţând.
Ca unul dintre cei mai cunoscuţi rugbyşti din ţară, ce ne puteţi spune despre ascensiunea spre glorie a unui sportiv?
Că trebuie să fie asemeni antrenorului nostru Titi Ionescu, un fost mare sportiv, care a îmbrăcat la rând tricoul naţionalei şi a fost căpitanul ei timp de 9 ani.
Pe lângă o asemenea performanţă ce vă doriţi pe viitor?
Să jucăm în primul rând bine, adică să câştigăm cât mai multe întâlniri şi în următorul tur să ne clasăm pe un loc de frunte. Să avem sprijinul a cât mai mulţi suporteri. În familie, îmi doresc totul să fie ca şi până acum, adică fericire şi sănătate.

GENU TUTU