”Acest program de guvernare se pliazã cã o mãnusã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã exceptie”.
REPORTER: De ce ar trebui sã voteze cetãtenii din Petrila, Petrosani si Aninoasa cu USL, cu Ioan Rus, candidat la Camera Deputatilor?
IOAN RUS: Dupã patru ani, în care o guvernare distrugãtoare a slãbit România din punct de vedere economic si social, patru partide s-au alãturat pentru a stopa acest fenomen. Era de asteptat o uniune politicã de anvergurã, solidã, ca efect al sãrãcirii unei tãri întregi si a populatiei.
În orice tarã din lume deciziile politice, politica în sine, trebuie sã aibã în vedere interesul national, interesul populatiei si viitorul unei natiuni. USL este solutia acestui moment si spun asta pentru cã programul de guvernare este realist, cu efecte imediate asupra oamenilor, cu solutii economice si sociale, cu relaxãri fiscale pentru întreprinderi cu scop de dezvoltare si implicit de absorbtia fortei de muncã. Învãtãmântul, sãnãtatea au solutii agreate de profesionistii acestora, care trebuie doar implementate imediat.
Acest program de guvernare se pliazã cã o mãnusã pe problemele Vãii Jiului în sensul cã vor putea fi rezolvate fãrã exceptie. Eu, Ioan Rus, am experienta si politicã si în plan economic, dar si în plan social pentru asta. Sunt un om care gândeste de douã ori înainte de a tãia si mai ales actualul program de guvernare USL cuprinde multe solutii de care
m-am ocupat, ca deputat, în perioada 2000-2004. Stiu cã pot rezolva multe probleme de aici si pot contribui substantial la redarea demnitãtii locuitorilor Vãii Jiului.
REP: Concret, care sunt propunerile din domeniul social?
IOAN RUS: Respectul si consideratia pentru oamenii în vârstã se afla pe cale de disparitie, dupã acesti ultimi patru ani. Astfel, pensionarii cu venituri mici, sub 1000 ron, vor primi medicamente compensate în proportie de 90 la sutã. Pensiile vor fi indexate cu rata inflatiei si se vor multiplica resursele de venit pentru bãtrânete si cei cu venituri minime vor primi ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie. Apoi tinerilor li se vor asigura subventii partiale pentru cãrti-manuale, elevii din ciclul primar vor beneficia de o masã caldã. Sunt avute în vedere, toate palierele socio-economice.
Acestea sunt doar câteva exemple…
REP.: Toti politicienii de pânã acum au vorbit de dezvoltarea Vãii Jiului. Dumneavoastrã aveti argumente credibile pentru acestã… ”vorbã”?
IOAN RUS: Argumente sunt si Valea Jiului clar se poate dezvolta pentru cã ideea este verificatã si aplicatã cu succes de multã vreme, de exemplu în Belfort-Strasbourg, Franta. Este vorba de o Agentie de dezvoltare care sã atragã forte administrative,
profesionale, competente în domenii, cercetare, învãtãmânt superior, bãnci, agenti economici etc. Toti acestia formeazã un consortiu în cadrul agentiei. Care este scopul: orice cetãtean cu idei novatoare, de inventicã, economice, din orice doemniu, vine cu ideea la acest consortiu care o analizeazã, studiazã si dacã este viabilã i se atribuie girul folosirii ei. În baza acestui gir, agentia va materializa ideea într-o afacere profitabilã. Aceastã agentie se va finanta din procentele care i se cuvin din afacerea astfel nãscutã, respectiv 5-6 la sutã din cifra de afaceri, ceea ce înseamnã si o cointeresare totalã, si în timp poate deveni o fortã tehnicã si una financiarã. Practic va fi locomotiva dezvoltãrii. O astfel de agentie din Franta a dezvolatat 100-125 de proiecte de anvergurã pe an, materializate în întreprinderi si locuri de muncã. Dacã voi primi girul alegãtorilor ca deputat, asta voi face si dacã nu voi reusi mã voi gândi la demisie…
REP.: Cum v-ati gândit sã-i faceti pe medicii specialisti sã vinã în Valea Jiului?
IOAN RUS: În perioada 2000-2004 am venit cu o idee care ar fi functionat si astãzi, dacã nu ar fi existat orgoliile edililor de atunci si dorinta lor de a avea de toate într-un singur spital. Am convins la vremea respectivã pe ministrul sãnãtãtii de atunci, Daniela Bartos, care a si trimis în Valea Jiului un secretar de stat pentru documentare, ca în fiecare localitate sã existe câte o sectie mare, modernã pe specialitãti, sub pãlãria unui singur spital. La Uricani se si stabilise locatia unui spital-sanatoriu pe probleme de respiratie. Acolo au fost repartizate acele blocuri noi, care ulterior au fost
preluate de Ministerul Învãtãmântului. Apoi la Lupeni, un spital/sectie de copii, la Vulcan – de boli infectioase si plãmâni, la Petrila – de psihiatrie, iar la Petrosani sectia mare de Urgentã. Atunci am convins ”vointa politicã”, dar în teritoriu nu s-a dorit acest lucru. În conditiile în care guvernarea PDL a închis spitale, dacã acest mare spital al Vãii Jiului ar fi existat, nu s-ar fi putut atinge de el. Un asemenea sistem, cu conditii de exceptie, ar putea atrage medici de marcã din tarã. Este o solutie!
REP.: La momârlanii nostri v-ati gândit?
IOAN RUS: Da, ei sunt cei care pãstreazã traditiile si identitatea specificã acestor locuri si sub nici o formã nu au fost uitati. Pentru ei existã un set de stimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microferme familiale, apoi lãptãreasa noastrã va fi inclusã într-un
sistem de lucrãtori familiali pentru a beneficia pensie si asigurãri de sãnãtate. În Valea Jiului se va crea un centru de colectare a produselor acestora, începând de la legume si fructe, pânã la lapte si lânã.
REP.: Pe oamenii de afaceri, mult,i putini, buni, rãi, ai Vãii Jiului, îi aveti în vedere?
IOAN RUS: Obligatoriu! În ultima vreme oamenii de afaceri au fost sufocati, omorâti de taxe si impozite, de controale peste controale pentru a se stoarce ultimul leu la bugetul de stat. În acest sens va exista o relaxare fiscalã pentru a se putea revigora, pentru cã la noi, aici, alternativa locurilor de muncã este în sectorul privat. În programul de guvernare este prevãzutã reducerea generalã a impozitãrii si lãrgirea bazei de impozitare. CAS-ul datorat de angajator va fi redus cu 5 la sutã, concomitent cu cresterea progresivã a cresterii salariului minim pe economie pânã la 1200 ron. Se reduce TVA de la 24 la 9 la sutã la producãtorii agricoli, iar în decursul celor patru ani de mandat, TVA-ul general va reveni la 19 la sutã. Se vor reduce la jumãtate taxele parafiscale si va creste deductibilitatea cheltuielilor pânã la 50 la sutã. Acestea sunt doar o parte din mãsuri.
REP.: Mineritul va rãmâne încã mult timp activitatea de bazã în Valea Jiului. Cum va arãta acest secor în urmãtorii ani?
IOAN RUS: Complexul energetic Hunedoara, cu minele cuprinse în organizarea sa, este o solutie importantã pentru consolidarea mineritului. Celelalte mine, care vor fi subventionate o vreme, pot dovedi, si eu sunt convins cã o vor face, cã sunt viabile si absolut necesare. Cine spune cã energia viitorului este cea datã de vânt, sau resurse regenerabile a gresit. Ele pot fi complementare doar. O spun acum cu argumente cercetãtorii lumii. Energia o va da si în viitor pãmântul, cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveste minerii, acestia trebuie sã-si recâstige
statutul de oameni rari, munca sã le fie plãtitã la justa valoare, drepturile obtinute cu sânge vor fi pãstrate, iar conditiile de muncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurile meseriei. Si asa va fi.
REP.: Femeile! Cum stati cu femeile, domnule Ioan Rus?
Femeile au un statut aparte în calitatea lor de mame, de tinere care doresc sã se afirme profesional si care vor costrui viitoarele familii. Concediile de crestere a copilului vor fi plãtite la cota la care acestea sã se poatã ocupa relaxat, cu atentie de copii, fãrã teama de a-si pierde locul de muncã. Avem nevoie de un viitor sãnãtos, dar mai ales avem nevoie ca mamele sã nu mai fie nevoite sã plece în tãri strãine pentru a putea asigura copiilor cele necesare, dar care îi pãgubesc de… cei 7 ani de acasã, în care mama are un rol esential. Tinerele noastre nu mai trebuie, la rândul lor, sã se îndrepte cu gândul spre emigrare, pentru cã la noi nu existã un sistem care le permite sã se afirme profesional. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Existã o seamã de mãsuri bine gândite în acest sens, care astreaptã doar aceste alegeri pentru a fi aplicate.
Interviu realizat de Victor Iancu
