Cercetarea arheologică preventivă va continua și anul acesta. Săpături preliminare au fost întreprinse în 2018 cu ocazia întocmirii documentației de tip DALI care a stat la baza proiectului de reabilitare a zidului cetății de la Sarmizegetusa Regia.
Cercetările au fost aprofundate în campania de anul trecut. Timp de peste două luni colegii arheologi de la Cluj-Napoca, Deva și Târgu Mureș au deschis mai multe unități de săpătură pentru a obține cât mai multe informații cu privire la arhitectura și caracteristicile zidurilor antice, ale porților vizibile astăzi în teren, precum și ale drumului pavat care unește fortificația din piatră de zona templelor.
”Am deschis mai multe unități de cercetare pentru documentarea monumentului, deoarece arhitecții aveau nevoie de aceste date pentru întocmirea proiectului de conservare și restaurare pentru acest obiectiv. Și pentru că am ales o abordare stratigrafică (explicăm curând acest termen) a săpăturii, am reușit inclusiv să identificăm intervențiile din timpul lucrărilor de restaurare din 1980. Iată ce am aflat: zidul are două paramente din blocuri de calcar între care a fost așezată și tasată masa de lut care formează emplectonul, fiind întâlnite sporadic și bucăți de calcar, andezit și micașist. Structura și evoluția fortificației de la Grădiștea de Munte sunt mult mai complexe, fiind identificate mai multe faze de construcție, fiecare cu caracteristici aparte. Ele au fost completate în antichitate de o serie de lucrări masive pentru pregătirea terenului în vederea amplasării elementelor de fortificare. În diferitele straturi de amenajare au fost descoperite multe fragmente ceramice și obiecte din fier, bronz și sticlă. Putem spune că avem în acest loc o situație arheologică cu totul și cu totul aparte, plasată cronologic în perioada conflictelor militare dintre daci și romani”, arată jurnalul Capitala Daciei, muzeu viu al patrimoniului cultural european.
Monika BACIU
