“În principal, se doreste un împrumut de la BERD pentru investitiile de mediu la termocentrale si investitiile din minerit pentru eficientizare. Discutia de la Paroseni a fost mult mai creativã si optimistã, poate si datoritã faptului cã a avut loc la cea mai modernã entitate economicã de acest gen din tarã” – Sorin Vasilescu, prefect de Hunedoara.
Ca moderator si realizator sindical de televiziune, Adrian Jurca se promoveazã intens încercând sã convingã membrii sindicatului al cãrui colider este, cã detine adevãrul, cã îsi dã silinta sã obtinã maximul de ”profit” din demersurile sale si cã alti sindicalisti sunt rãi, dezinteresati etc., etc. La ultima întâlnire, de vinerea trecutã, de la Petrosani, cu ministrul delegat al Energiei, Constantin Nitã, au participat doar sindicatele bune, iar cele rele, nu. Vorba lui Jurca: stimati telespectatori, ce sindicate sunt acestea, care nu participã la discutii privind salvarea mineritului??? Chiar asa! Dincolo de rivalitatea dintre cele douã grupuri sindicale, de ce n-or fi participat, cã se discuta soarta mineritului si a minerilor (a câta oarã!) si a Complexului Energetic??
I-am întrebat direct pe liderii LSMVJ, afiliati de Federatia Sindicatelor Energetica, de ce nu sunt interesati de viitorul Complexului Energetic Hunedoara, de mine si minerit, de termocentralele care vor prelua huila etc., etc. Am aflat cã lucrurile stau exact asa (cã nu au participat la întâlnirea de la Petrosani), dar invers (sunt interesati, drept pentru care au participat la cea de la Paroseni).
La întâlnirea ministrului Nitã cu echipele de conducere a SNH, Termocentralelor Mintia si Paroseni au participat toti liderii de sindicat ai LSMVJ, în frunte cu Zoltan Lacatas, presedintele Federatiei Energetica, Ion Pisc, prefectul de Hunedoara si câtiva parlamentari.
L a Paroseni, ministrul a fost contrazis si el s-a bucurat
Asa am aflat cã discutiile, analizele si propunerile nãscute pe ”un tãrâm mai optimist”, respectiv la sediul uneia dintre cele mai moderne termocentrale din tarã – Paroseni, au fost mult mai articulate si folositoare decât cele avute la sediul Companiei din Petrosani, unde discutiile s-au diluat în alte interese, cum ar fi denigrarea si schimbarea directorilor.
Cu aceastã ocazie, ministrului Nitã i s-a mai potolit nervozitatea acumulatã la Petrosani, abordarea de la Paroseni contrazicându-l si el bucurându-se de acest lucru. Dacã la sediul Companiei, în conferinta de presã a declarat supãrat: „Constat cã existã o anumitã diferentã de opinie între minerit si cei care produc energie, ceea ce nu mi se pare corect. Atunci va trebui sã vedem care e cea mai bunã solutie, lãsãm un director de la energie sau punem unul de la minerit, în asa fel încât sã creãm un echilibru care sã conducã la un management eficient si nu la un management care toatã ziua sã se batã pe scaune. Nu asta mã intereseazã pe mine”, la Paroseni a gãsit o conlucrare între cele douã pãrti minerit-energie. Mai mult, sindicatele completau propunerile specialistilor si invers, demostrând cã scopul este comun – viabilizarea Complexului energetic. În aceastã atmosferã lipsitã de încrâncenare s-au nãscut si câteva idei îmbucurãtoare.
Informatii optimiste cu solutii alternative
Prefectul judetului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a sintetizat noianul de informatii
culese de la participantii la întâlnirea de lucru de la Paroseni, informatii optimiste, cu solutii alternative. Ideea de bazã este cã în prima fazã, Complexul Energetic Hunedoara va fi ajutat, prin pretul energiei si legislatie, sã fie pe profit pentru ca apoi sã poatã contracta un credit de la Banca Europeanã pentru Reconstructie si Dezvoltare – BERD – pentru a-si putea realiza investitiile în vederea unei viabilitãti solide.
”În principal, se doreste un împrumut de la BERD pentru investitiile de mediu la termocentrale si investitiile din minerit pentru eficientizare. Discutia de la Paroseni a fost mult mai creativã si optimistã, poate si datoritã faptului cã a avut loc la cea mai modernã entitate economicã de acest gen din tarã. S-a reluat si îmbunãtãtit ideea nãscutã la SNH privind pretul pe MW si Gcal, care ar trebui sã fie, sã zicem la Gcal de 100 lei din care o parte sã meargã pe investitii, iar la Mwatt sã fie de vreo 390 lei, din care de asemenea o parte importantã sã mergã în investitii. Sperãm sã obtinem de la ANRE avizul si probabil îl vom obtine. Oricum energia este si acum peste pretul mediu de piatã” – a precizat prefectul Vasilescu.
Solutii noi si energie mixtã – termo, hidro, nuclear
”Da, s-a nãscut la acestã discutie ideea reîntoarcerii cãtre Complex a 5% din energia vândutã, asa cum se mai practicã în spatiul european. Sunt tãri în care acest procent este si de 9%. Directorul din Minister, dl. Sãndulescu, s-a angajat cã va face demersurile necesare pentru a vedea în ce mãsurã acest lucru este posibil. Dacã s-ar reusi, ar fi o sursã de finantare importantã.
În aceste conditii, Complexul Energetic ar fi pe profit si nu mai trebuie sã astepte încasarea, pentru cã fiind pe profit ajutat în cazul nostru, poate contracta credit BERD din care sã-si facã investitiile. Poate fi un credit sindicalizat, adicã mai multe bãnci sã crediteze complexul. Sigur cã se poate sã nu obtinã cele 60 milioane euro necesare pentru investitii, dar o mare parte va fi, apoi pas cu pas se pot rezolva si restul.
Pentru viitor existã solutii în vederea viabilitãtii complexului, pentru cã nu este important sã se numescã Hunedoara, poate fi numit oricum. Se încearcã un mixt de energie, adicã termo, hidro si nuclearã. Atunci vom putea spune cã suntem cu adevãrat viabili pe piatã” – a explicat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu.
Parcã vizita ministrului Constantin Nitã în Valea Jiului sunã altfel dupã momentul Paroseni. Mesajul acestuia cum cã nu s-au identificat solutii pentru salvarea mineritului si functionarea Complexului Energetic Hunedoara, transmis la conferinta de presã de la Petrosani ce a avut loc înainte de întâlnirea de la Paroseni, a bulversat Valea si judetul. A fost, probabil, momentul în care ministrul a fost convins cã nu are cu cine lucra aici, în teritoriu, dar si cei din teritoriu au crezut cã nu au ministru.
Ileana Firtulescu
