Lupeniul a marcat 40 de ani de la cea mai mare grevã a minerilor
40 de ani au trecut de la ziua care a rãmas în istoria Vãii Jiului. 40 de ani de la cea mai sângeroasã revoltã a minerilor. Greva propriu-zisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 si a fost încheiatã pe 3 august 1977.
În primele momente, unii mineri au propus ca o delegatie de-a lor sã plece la Bucuresti, dar s-a renuntat la aceastã idee, poate si datoritã faptului, cã trenurile erau oprite. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participantilor variazã între 10 000 si 40 000 (chiar 90 000). Cei care sustin cifrele mai scãzute gresesc, întrucât se bazeazã numai pe numãrul de angajati, si nu iau în considerare membrii de familie si alte persoane din afarã care s-au alãturat grevistilor (din simpatie sau numai din curiozitate).
“Le doresc tuturor minerilor, sotiilor si copiilor lor un cãlduros “La multi ani”, le doresc multã sãnãtate si este un moment important pentru municipiul Lupeni din douã puncte de vedere. Sãrbãtorim Ziua Minerului, o zi meritatã de ei deoarece de-a lungul timpului au fãcut în asa fel încât s-au jertfit pentru tarã, iar în al doilea rând este o zi importantã, deoarece în Lupeni, în 1929 a avut loc o mare revoltã. La momentul respectiv era o crizã nationalã în care a intrat, inclusiv Lupeniul, si ei au fãcut o revoltã destul de mare, au cerut 29 de puncte, foarte importante pentru mineri”, a spus Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.
La evenimentele de comemorare a luat parte si ministrul Energiei, Toma Petcu, care a tinut sã sublineze importanta cãrbunelui în contextul securitãtii energetice nationale.
“Le doresc sã aibã parte numai de lucruri bune si când iasã din minã sã fie sãnãtosi. Legat de activitatea de zi cu zi, pentru noi, mineritul este foarte important si în aceastã perioadã destul de dificilã pentru sistemul energetic national s-a dovedit cã grupurile care functioneazã în cadrul CEH sunt foarte importante si cãrbunele care minerii îl produc si îl dau cãtre aceste grupuri”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu. Greva minerilor din Lupeni a avut loc în august 1929 ca rezultat al esecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare si conditii de muncã. Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicati în protestul provocat de salariile de mizerie si sãrãcia extremã în care trãiau minerii transilvãneni, deznodãmântul confruntãrii fiind cã 68 de mineri au cãzut sub gloantele trupelor armatei române trimise de cãtre guvernul tãrãnist sã reprime protestul, dintre care 28 au decedat pe loc, multi dintre ei împuscati fiind în spate. Minerii care au cãzut în timp ce îsi apãrau interesele au fost comemorati, la Lupeni, în incinta unitãtii miniere, dar si la statuia Lupeni “29.
Monika BACIU
Daca este important mineritul de ce nu se fac investiti la EM Vulcan si EM Livezeni
de cretin si alcoolic ce esti tu ba muie
Nu era nevoie ca aceste zile, 3 sau 6 august sa fie nici macar mentionate, nici ca o comemorare, nici ca aniversare, ci doar ca zile de reflectie istorica. Ziua de 6 august 1929 a fost o zi sangeroasa datorita provocarilor pro-comunistilor alogeni (traitori, ei si inaintasii lor din vremea cand au fost adusi in vale de austro-ungari) ce lucrau in perimetrul Lupeniului, provocari initiate in mod subversiv de agenti ai Moscovei, ai Cominternului, si aveau ca scop crearea unor tulburari grave in interiorul Romaniei Mari care sa premearga interventia trupelor Armatei Rosii (conform teoriei “revolutiei mondiale”), comuniste, in interiorul tarii noastre si care, conform directivele PCdR, urma sa fie dezmembrata si restul de tara ramas, sa fie comunizat (s-a incercat si in 1924 la Tatarpunar)…In ciuda pripei in care s-a actionat impotriva grevistilor, mai ales de prefectura jud. HD, totusi, masurile punitive erau necesare. Nimeni nu are voie sa provoace autoritatile statului, politie ori jandarmerie sau armata, dar cum s-a vazut, elementele pro-comuniste formate din alogeni au facut primul pas si au primit ce-au meritat…
Cat priveste evenimentele din 2-3 aug.1977, ca un arc peste timp, aceleasi structuri de spionaj strain, care apartineau Moscovei, cautau sa destabilizeze regimul ceausist( regim de orientare socialista nationala, patriotica, anti-bolsevica si anti-sovietica), incercand sa “lucreze” prin intermediul unor “lideri” din randul minerilor si chiar a unor “stabi” din conducerea minei Lupeni, sa-i provoace la greva pentru a arata ca regimul Ceausescu nu respecta socialismul marxist si, implicit, deviaza de la principiile comunismului stiintific, prin lipsa de grija fata de soarta muncitorimii. Greselile voite savarsite de cei din cadrul conducerii ministerului de resort si a unor nomenclaturisti comunisti verosi si oportunisti care au desfiintat ziua de lucru de 6 ore precum si a pragului marit pentru pensionare, de 52 de ani, ca solutii, chipurile, venite ca propuneri din partea minerilor, pentru ca productia de carbune sa creasca potrivit planurilor de munca intocmite de liderii comunisti si nu de muncitori au provocat ceea ce se stie ca o greva a minerilor din Lupeni si Valea Jiului din aug.1977…Ceausescu a fost primit de mineri ca o solutie de rezolvare a situatiei si detensionarii situatiei create premeditat de dusmanii sai si nu numai ai sai, ai Romaniei socialiste si nationale. Dealtfel, regimul “comunist” ceausist a fost doborat dupa 12 ani de adeptii comunismului de tip bolsevic, sovietic, la ordinele ocultei sioniste si masonice, de teama sa nu se produca un reviriment social-economic creat pe baze national-socialiste de acele tari care credeau in modelul socialist national si nu in unul impus de un centru precum Moscova… Pacat ca in zilele noastre, oameni fara rusine si onoare, fara spirit critic si fara sete de adevar, “insaileaza” minciuna ordinara si nerusinata cum ca in aug. 1977 a avut loc o greva anti-comunista si anti-ceausista. Nu a fost asa ceva atunci, a fost o ridicare la lupta, o greva social-revendicativa si care, desi provocata subversiv de oameni sustinuti de comunistii de la Moscova, avand ca temei nemultumiri muncitoresti justificate, a ramas una sociala, cu sustinere finala din partea lui Ceausescu. A fost un fiasco temporar al neokominternistilor pro-moscoviti si un succes al comunistilor/socialistilor nationalisti din jurul lui Ceausescu. Pacat ca oameni dedicati justitiei sociale si care s-au zbatut pentru drepturile firesti ale minerilor au picat in plasa unor oportunisti fara nici o urma de caracter, care isi schimba “camasa” cum se schimba “vremea”…Copiii nostri, ai romanilor, vor cunoate adevarul si acesta ii va lumina!
Si despre elucubratiile lui C.Dobre ce spuneti, dle Teo?
Despre C. Dobre nu pot sa zic decat ca este o crunta dezamagire, un om care putea, daca voia, sa se tina departe de politizarea unui eveniment la care a participat. Ar putea, totusi, sa-si ceara scuze cititorilor de presa si minerilor, in general, pentru ratacirea reala la care a participat/contribuit, oare din ce cauza?!, atunci cand s-a lasat manipulat de tot felul de ziaristi si oameni politici fara Dumnezeu…