Investitiile europene la Apa Serv Valea Jiului îsi produc efectele

Apa Serv Valea Jiului a investit circa 40 de milioane de euro în infrastructurã, fonduri provenite de la UE. Operatorul pregãteste o altã investitie de circa 90 de milioane de euro.  La finalul proiectului, cele sase localitãti din regiune vor avea cea mai modernã infrastructurã de distributie a apei ori de colectare si tratare a apelor uzate. Banii europeni n-au venit în regiune neconditionat.  Atât estul cât si vestul Vãii Jiului rãmâneau fãrã apã potabilã în urmãtorii ani dacã nu s-ar fi investit în refacerea infrastructurii. Sumele necesare sunt exorbitante si nu ar fi putut fi alocate de actionari, primãriile din zonã si Consiliul Judetean Hunedoara. Prin urmare era o certitudine cã 140 de mii de oameni s-ar fi întors în perioada de dinainte de `89, când primeau apã câteva ore pe zi. ”Am încheiat un proiect mare si urmeazã sã-l derulãm pe al doilea, proiect în urma cãruia reabilitãm tot ceea ce înseamnã distributie si colectare-tratare a apei în partea de vest a Vãii Jiului. Am fost blamat, fãcut în toate felurile de politicienii care au vrut capital electoral în campanie, dar am ales sã pierd pe plan politic decât sã mint. Când am plecat de la Consiliul Judetean Hunedoara, acolo unde a început sã lucrãm la primul proiect european pentru  Apa Serv Valea Jiului, am promis cã-l voi duce la capãt indiferent de situatie”, a declarat Costel Avram,  directorul general al  SC Apa Serv Valea Jiului.

Investitiile s-au vãzut pe perioadele de calamitãti

Investitiile realizate în Petrosani si Petrila, Valea de Pesti dar si la Aninoasa-Dãnutoni s-au vãzut în aceastã iarnã, dar  mai ales pe perioada anului trecut. ”Modernizarea Statiei de Tratare Jiet, care alimenteazã estul Vãii Jiului, ne-a permis sã nu oprim furnizarea apei potabile cãtre populatie. Alte zone din tarã au rãmas fãrã apã, dar noi nu! Am livrat acest produs vital în conditii de sigurantã, adicã fãrã cel mai mic risc pentru consumator. Un alt exemplu ar fi modernizarea Statiei Valea de Pesti, pentru cã dacã nu se reabilita, pe perioada cât a fost golit lacul de acumulare pentru schimbarea golirii de fund, Valea Jiului ar fi rãmas fãrã apã pe perioade determinate. Totul depindea de conditiile meteorologice, adicã aveam apã, dar era o apã pe care nu o puteam trata cu tehnologia veche. În cel mai fericit caz pe perioada opririi barajului, perioadã mai mare de un an de zile, ar fi fost restrictii pe tot vestul Vãii Jiului, adicã în localitãtile Uricani, Lupeni si Vulcan, între douã si patru ore pe zi. La Statia Valea de Pesti aveam tehnologie din anii 1970, iar acum avem o tehnologie de ultimã orã ”, explicã directorul tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Cristian Ionicã.

4-1

”Am adus bani europeni si am plãtit politic”

Investitiile nu puteau fi realizate fãrã efortul populatiei regiunii explicã Avram. ”Pentru a beneficia de banii europeni si a face aceste investitii a fost nevoie sã facem majorarea de pret pentru care toatã lumea m-a blamat. A fost un efort din partea oamenilor din Valea Jiului, dar cresterea de pret nu s-a fãcut cã asa am vrut eu. S-a fãcut pentru cã asas-au angajat toti diriguitorii acestei societãti, adicã si actionarii- primãriile, tocmai pentru a primi fondurile europene. Eu mi-am asumat majorarea chiar în campania electoralã. Stiam cã o sã mã coste pe plan politic, pentru cã unii populisti mã vor lua la tintã. Puteam sã mint ca multi altii si sã facem indexarea dupã campanie, dar însemna sã-i mint pe oameni. Acum pretul apei nu va mai creste iar în timp investitiile ne vor reduce costurile si vom putea umbla în jos la pret”, mai declarã Costel Avram. Operatorul de apã si canal din Valea Jiului este folosit ca etalon pentru elaborarea viitoarelor proiecte europene în domeniul infrastructurii.

Apa Serv urmeazã sã primeascã finantare nerambursabilã pentru etapa a doua a proiectului de infrastructurã mare pe programul de finantare 2014-2020. Valoarea proiectului este de 71.429.872 euro fãrã TVA, fonduri nerambursabile, si prevede reabilitarea a zeci de kilometri de retea de canalizare, a statiilor de captare apã ori de tratare sau pompare. Majoritatea lucrãrilor derulate prin etapa a doua a proiectului european au loc în partea de vest a Vãii Jiului.

Maximilian Gânju

Un comentariu la „Investitiile europene la Apa Serv Valea Jiului îsi produc efectele

  • 11 mai 2017 la 21:43
    Permalink

    Asteptam si ziua cand va scadea si pretul apei .

Comentariile sunt închise.