Interviu cu Costel Avram despre ultimul sau proiect cultural “Valea. Chipul angelic”

Vreau sa-i conving pe toti cei 20 de oaspeti ai nostri ca Valea e un loc in care sa poti sa te reintorci, intotdeauna, cu placere. E venimentul anului in Valea Jiului. Membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din Romania sosesc astazi in Valea Jiului la invitatia lui Costel Avram. Un amplu interviu legat de aceasta manifestare culturala, in exclusivitate, acordat de Costel Avram pentru Cronica Vaii Jiului

-Domnule Costel Avram, astazi sosesc in Petrosani, membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor pentru a tine, aici, o sedinta de lucru si pentru a se intalni cu iubitorii de literatura de la noi. Ce inseamna acest lucru pentru Valea Jiului?

– Pentru ca lumea sa perceapa mai profund si mai exact despre ce este vorba o sa fac o comparatie care imi e la indemana . Ce ar fi zis, oare, locuitorii Vaii daca Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau Zaharia Stancu ar fi fost invitati sa tina sedintele Uniunii sau ale Societatii Scriitorilor Romani la Petrosani? Doamne, ce ne-am mai fi mandrit astazi cu aplecarea spre cultura a predecesorilor nostri… Daca prezentul nu va intelege la justa sa valoare acest efort organizatoric pe care il facem sunt sigur ca viitorimea se va mandri ca, la inceputul secolului XXI, cei care conduc destinele scriitorilor romani s-au intalnit, pentru prima data, in Valea Jiului. si ca ne-am dat tot interesul sa se simta ca acasa…

-Dupa cate stiu nu sunteti la prima isprava culturala de acest gen. Ma insel?

-Nu, nu va inselati deloc. Eu sunt nascut in Bucovina, intr-un perimetru magic unde, la o distanta  foarte mica de satul meu -Verseni, s-au nascut, au crescut sau au trait mari scriitori. Ma refer la Alecsandri si la Mircestii sai, la Creanga si la Humulesti si, desigur, la Sadoveanu, cel care a copilarit in Verseni, satul mamei mele. Nu am mai pus-o la socoteala si pe Veronica Micle care atunci cand a venit, cu familia, de la Nasaud si-au cumparat o casa la doi pasi de bojdeuca lui Creanga. Asta m-a facut sa ma implic total la comemorarea a 50 de ani de la  moartea lui Mihail Sadoveanu, invitand la un simpozion international scriitori din Vale si scriitori din Moldova de peste Prut la Verseni. A doua actiune culturala de acest fel a fost colocviul intitulat “Scriitori in colonia lui Ion D. Sirbu” unde am avut ca oaspeti din filialele Craiova si Pitesti ale Uniunii Scriitorilor. Apoi, am discutat cu criticul Nicolae Oprea despre pasul urmator si el mi-a spus ca l-ar putea convinge pe presedintele Nicolae Manolescu  sa vina in Vale. si, iata, ca s-a tinut de cuvant.

-Care e motivatia acestei investitii in cultura scrisa?

-Simplu. Latinii aveau o vorba: scrisul ramane. Am mizat si eu pe acest lucru. Cand am considerat ca pot sa intorc ceva Vaii Jiului- locul in care m-am format profesional, sportiv, uman si politic-  ceva din tot ceea ce mi-a oferit ea de-a lungul timpului, am zis ca trebuie s-o fac cu inima deschisa. Indiferent de efort si indiferent de costuri. Mi-am zis ca, asa cum Valea m-a schimbat in bine, la fel trebuie sa fac si eu pentru ameliorarea imaginii ei sifonate.

-Nu era mai simplu sa chemati niste cantareti in voga, cativa manelisti sau dansatori care sa va cheme pe scena si sa se laude, electoral, ca sunteti prieteni la catarama si ca va cunoasteti de-o viata?

-Era, cu siguranta, mai simplu. Dar simteam ca, in acest mod, nu rezolv nimic esential. Ati auzit dv. vreun cantaret care, odata ajuns la Bucuresti, sa vorbeasca  ceva despre Valea Jiului la vreun post de televiziune? Va marturisesc ca eu nu am vazut niciodata asa ceva. Odata incheiat play back-ul, se termina si idila cu organizatorii. Eu mizez pe faptul ca, acum, au venit in Vale redactorii sefi de la majoritatea revistelor literare din tara si ca ei vor relata fidel asa cum suntem noi, in realitate, si nu asa cum am ramas in mentalul colectiv. Apoi, va rog sa retineti ca aceasta manifestare este organizata, in cea mai mare parte, de o societate non profit – al carei presedinte sunt –  si ca nu am vrut, in nici un fel, sa amestec politicul cu literatura.

-Cu ce credeti ca i-ati putea seduce pe scriitorii care au venit in Vale ca sa transmita tarii un mesaj pozitiv despre Vale?

-Primul pas l-a facut primarul Petrosaniului care, prin decizia Consiliului local, l-a declarat Cetatean de onoare al urbei noastre pe marele critic literar Nicolae Manolescu. E, cred, o reverenta peste timp, facuta fostului presedinte al Partidului Aliantei Civice, partidul sub sigla caruia inginerul Carol Schreter a devenit, prima oara, primar al Petrosaniului.

-In ce consta cel de-al doilea pas?

-Vreau sa-i conving pe toti cei 20 de oaspeti ai nostri ca Valea e un loc in care sa poti sa te reintorci, intotdeauna, cu placere. Pentru ca, vorba petrileanului Ion D. Sirbu, aici poti sa ai cativa prieteni cu care poti avea nesfarsite discutii despre Arta, Filosofie, stiinte. Ca aici la noi nu e nici urma de nationalism, intoleranta religioasa sau rasiala, ca nu nicio urma de urat sau frica de ceva. Ca e, de fapt, din acest punct de vedere, Arcadia…

-Care sunt cei cativa prieteni care va vor fi alaturi?

-Eu contez pe 70 de oameni pentru ca atata e capacitatea salii oferite de gazdele noastre, Clubul elevilor din Petrila. Sunt, insa, oameni de buna calitate din toate sferele societatii din Valea Jiului care, la randul lor, vor trebui sa duca mai departe atat lumina Invierii cat si pe cea a culturii scrise.

-Mai exista, oare, si un al treilea pas in demersul dv?

-Da, fara indoiala. Dar e pasul pe care va trebui sa-l faceti Dv. Pentru ca va reamintesc, cu acest prilej, ceea ce spunea tot scriitorul nostru emblematic, petrileanul Ion D. Sirbu: “Experienta scrisului ma indeamna tot mai insistent sa adaug Cuvantul la cele patru elemente primordiale: aerul, apa, focul si pamantul”. Iar, la final, se cade sa va intreb, la randul meu: nu credeti ca focul – inclusiv cel sacru- e, la o adica,  o sublimare a carbunelui nostru?