Hent cu piciorul / Traim viitorul suferind prezentul

Am o relatie speciala cu vechiul meu amic Genu Tutu. Chiar daca ne mai hârâim noi câteodata, eu ii apreciez activitatea laborioasa de a cauta prin cotloanele istoriei. A elaborat câteva carti – document destul de bine gândite, insotite de imagini de epoca. Cumpara ziare vechi, documente zdrentuite, fotografii chinuite de patina vremurilor si de trecerea timpului, colectii de ziare etc, ceea ce nu e de ici, de colo si nici prea ieftin.

Zilele trecute, cautând el prin colectia de „Steagul rosu” cum petreceau, prin munca si rezultate remarcabile in productie, de 8 Martie tovarasele noastre de viata, ma suna victorios ca mi-a gasit o poezie. Credeam ca e vreuna despre Ceauseasca, am scris si pentru „tovarasa”, fiindca asa erau timpurile si „cascavalul” era destul de consistent, cam o pereche de pantofi „Guban”, pentru 36 de versuri.

Cum si Genu a dat bani pentru colectie, ne-am inteles sa-mi faca o copie scanata dupa versurile astea, ca o sa-i platesc. Iata copia…

Da, mi-am amintit. Era in 1981, când Razboiul Rece era in toi, când generatia in blugi lupta pentru pace. Dar si Occidentul, si lagarul comunist (lagar si la propriu, si la figurat) luptau pentru pace, dar se pregateau pe rupte pentru razboi.

Asa ca niste versuri „amarâte”, de lupta pentru pace erau ca un puf de papadie in Baragan. Recitindu-le, chiar mi-au placut, ba chiar ma mir cum de mi-au reusit câteva metafore bunicele: „grâului nu i-a priit pamântul”, „când capetele sunt pentru-a gândi” (cam periculos pentru 1981!), „cât nu calcam cu stângu-n dreptul” (alo, cenzura?), „cât traim viitorul suferind prezentul” (hopa, pentru asta puteau sa-mi frece rau ridichea!).

Nu-mi pare rau ca am scris astea toate acum 30 de ani in noiembrie 1981. Sunt valabile si astazi. Si astazi traim viitorul suferind prezentul, doar ca nu mai suntem 4 miliarde, am sarit de 5 miliarde, deci suntem cam multi, iar un razboi ne-ar imputina sau fereasca Dumnezeu, ne-ar rade de tot de pe fata pamântului. Asadar, sa luptam pentru pace!

Ca o picanterie, sa nu stric prietenia cu Genu Tutu pentru 3000 de Euro, i-am platit copia xerox cu mirifica suma de… 1 leu, adica pretul unui ou…

Merci, Genu!

Mircea BUJORESCU