Doi premieri, unul politic – Adrian Nãstase, altul tehnocrat – Dacian Ciolos, la diferentã de 14 ani, au propus aceeasi solutie pentru Valea Jiului, înfiintând acelasi gen de structurã pentru dezvoltarea zonei prin atragerea de investitori, sustinerea proiectelor integrate (cu adresabilitate pe toatã Valea), reabilitarea si completarea infrastructurii, recalificarea fortei de muncã provenitã din minerit, locuri de muncã, legãtura cu ministere si asistentã tehnicã etc. Ca si acum, în urmã cu 14 ani, tot Apa Serv, atunci RAAVJ, era pionier în domeniul finantãrii si asta pentru cã avea proiectul de dezvoltare pentru toate localitãtile dintre Jiului. Prima încercare, cea din 2002, a esuat, primarii si oamenii de afaceri nu au fost interesati asteptând ca altii sã-i salveze, drept pentru care guvernatorul de atunci a fost demis, Asociatia, în care au fost adunati toti factorii locali care puteau misca lucrurile, s-a desfiintat, iar Banca Mondialã nu a mai finantat pentru cã nu avea ce. Acum, în 2016, gândirea revigorãrii zonei este aceeasi, tehnic vorbind este aceeasi modalitate de aplicare, doar finantarea s-a schimbat – fonduri europene… Poate de data aceasta încercarea va avea sorti de izbândã, desi conditiile de acum sunt mult mai proaste în Valea Jiului.

2002 – Guvernul Adrian Nãstase a aprobat “Strategia de Dezvoltare a Vãii Jiului“, care a cuprins 500 de proiecte, al cãror obiectiv urma sã fie îmbunãtãtirea conditiilor generale de viatã, crearea de locuri de muncã si dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat.

1-1

Programul ar fi trebuit sã ducã, pânã în anul 2010, la stimularea creãrii a 7.000 de  locuri de muncã, dezvoltarea sectorului privat, atragerea de noi investitori, modernizarea si reabilitarea infrastructurii, sprijinirea si consolidarea activitãtii sectoriale, implicarea comunitãtii locale, respectiv primãriile prin propuneri de proiecte pe regiunea dintre Jiuri, proiecte integrate cum sunt numite în prezent, transformarea mediului natural într-unul care sã sustinã o economie diversificatã si, nu în ultimul rând, promovarea si prezentarea Vãii Jiului si a oportunitãtilor sale, recalificarea fortei de muncã etc. Costurile totale prognozate erau de-a dreptul astronomice, numai promovarea imaginii Vãii Jiului, în perioada 2003-2005, se ridica la 9.961 de miliarde de lei, din care 3.810 miliarde de lei au fost alocati de la bugetul de stat.

Pentru punerea în aplicare a strategiei, guvernul a creat AUTORITATEA GUVERNAMENTALà pentru Valea Jiului, iar ca punct de lucru efectiv s-a creat Asociatia de implementare, coordonare si monitorizare a “Strategiei de dezvoltare socio-economicã a Vãii Jiului”, din care au fãcut parte primarii tuturor oraselor din aceastã zonã si reprezentanti ai ministerelor implicate, vreo 11 la numãr, care sã sustinã si sã avizeze proiecte.  Asociatia, ca punct de lucru, era legãtura cu guvernul si era condusã de un guvernator – Octavian Costescu. Institutia, pe lângã coagularea  structurilor locale/beneficiari, trebuia sã urmareascã modul în care se realizau obiectivele programului, cum erau  gestionate fondurile, având în vedere sumele foarte mari vehiculate, inclusiv ajutoare de stat pentru investitori.

Cheltuielile operationale necesare functionãrii Asociatiei în primul an de activitate au fost suportate de Banca Mondialã. Strategia de dezvoltare socio-economicã a Vaii Jiului a fost aprobatã de executiv în luna iunie 2002.

În paralel, se fãceau investitii în sectorul minier, dupã restrângerile de activitate, cel mai important fiind proiectul integrat de modernizare si tehnologizare Itochu-Kopex, plus schimbarea tehnologiei de exploatare a cãrbunelui dupã accidentele succesive de la mina Vulcan, apoi inaugurarea Euromedic etc., etc.

Implementarea Strategiei Nãstase a esuat…

2016 – Guvernul Dacian Ciolos a readus în discutie, în luna iulie, “Strategia de dezvoltare a Vãii Jiului” cu ocazia vizitei în Valea Jiului a vicepremierului Vasile Dâncu, strategie care face parte dintr-un proiect care sã cuprindã trei zone din tarã cu probleme, zone foste monoindustriale. Ca umare, Guvernul Dacian Ciolos emite un Memorandum pentru zonele defavorizate si înfiinteazã UNITATEA GUVERNAMENTALÃ de Asistentã Tehnicã, cu trei puncte de lucru.

Pentru Valea Jiului acest punct s-a stabilit la Universitatea Petrosani, care a oferit logistica necesarã.

1-2

Memorandumul cuprinde aceleasi obiective, proiecte integrate pe întreaga zonã gândite de primarii tuturor localitãtilor si beneficiarii acestora, îmbunãtãtirea infrastructurii pentru atragerea investitorilor, dirijarea acestora cãtre Valea Jiului, de data aceasta prin Agentia Invest România din Ministerul Economiei si nu prin Camera de Comert ca în cazul Guvernului Nãstase. “E  nevoie în primul rând sã putem crea locuri de muncã si în aceastã logicã am gândit aceste programe integrate”, a spus premierul Dacian Ciolos, la Petrosani.

Si Unitatea de Asistentã Tehnicã Petrosani, ca Asociatia lui Nãstase, are rolul de legãturã cu Guvernul, cu ministere si va urmãri proiectele dacã sunt gândite în mod integrat si se va asigura dacã sunt sustinute financiar la nivel central. Strategia Ciolos mai cuprinde si ea ajutoare de stat care sã vinã în sprijinul investitorilor, expemplificând construirea acelor parcuri industriale.

În ce priveste mineritul s-au acordat 500 milioane lei pentru continuarea activitãtii pe termen limitat, respectiv pe durata închiderii  minelor Lonea si Lupeni, fãrã a exista o discriminare financiarã între salariatii de la minele viabile si cele neviabile si protectia socialã a viitorilor disponibilizati.

Factorul comun, ca o laudã de lucru imediat, în ambele guvernãri, Nãstase si Ciolos, este fosta RAAVJ si actuala Apa Serv Petrosani. În timpul Guvernului Nãstase, RAAVJ era singurul proiect integrat cu beneficiari din întreaga Vale a Jiului, iar finantãrile au venit de la BERD, Banca Mondialã si PHARE, ideea apartinând pãrintelui acesteia Ioan Gângu Împãrat, care a înfiintat-o, si a fost preluatã…

Acum, în Guvernarea Ciolos, aceeasi unitate, dar sub altã denumire – SC Apa Serv – a continuat seria proiectelor ca deservent al întregii zone pentru modernizãri si extinderi retele. Ultimul proiect pentru finantare europeanã a fost depus în septembrie 2016, iar Guvernul Ciolos trebuia sã dea doar avizele necesare.

Desi Apa Serv este singurul exemplu de succes în acest sens în Valea Jiului, nimeni nu l-a urmat. Societãtile de termoficare si cele de gospodãrie ale localitãtilor s-ar fi putut reuni pe modelul Apa Serv si, sigur, Valea ar fi arãtat altfel.

Poate de data aceasta, la a doua încercare demaratã de Guvernul Ciolos, Valea Jiului are noroc si administratiile locale vor avea, de nevoie, viziune si se vor lepãda de orgolii mãrunte…

Ileana Firtulescu