Colaborare pe axa Lupeni – Belgia – Scotia

O colaborare pe axa Lupeni – Belgia – Scotia a fost parafatã de Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni. Acesta a participat, sãptãmâna trecutã, la Bruxelles la o nouã întâlnire  dedicatã regiunilor carbonifere aflate în tranzitie.
Concluzia în urmã întâlnirii este cã primarii celor sase localitãti din Valea Jiului trebuie sã se uneascã în a realiza proiecte comune, unitare pentru  dezvoltarea zonei. Banii vin de la Comisia Europeanã. În cadrul întâlnirilor, au fost state care au venit cu exemple de bune practici în ceea ce priveste tranzitia zonelor miniere.
“A fost un eveniment foarte important pentru Valea Jiului pentru cã am reusit sã semnãm, toti primarii din Valea Jiului, un memorandum si mai ales cã Uniunea Europeanã si cei de la fondurile europene au fost de acord cã trebuie sã fim uniti, sã avem aceleasi idei si aceleasi principii pentru a putea sã accesãm cât mai multi bani din fondurile europene. Au fost foarte multe discutii si câteva exemple pozitive din partea unor orase care sunt similare cu Valea Jiului si au arãtat evolutia lor pe parcursul anilor. Trebuie sã întelegem faptul cã cã aceastã evolutie nu a fost fãcutã în cinci ani de zile. La ei tranzitia a fost fãcutã încã din anii 80 pentru cã la momentul respectiv ei au decis sã închidã minele iar mãsurile au fost luate încã de atunci. Au existat momente dificile si pentru ei cu greve si nemultumiri ale oamenilor dar în timp si cu ajutorul banilor europeni au reusit sã dezvolte zonele iar acum se pot mândri cu lucrurile pe care le au. Un lucru pozitiv este acela cã avem sprijin din partea lor si îsi doresc ca noi sã evoluãm si sã nu rãmânem pe loc si sã ne dea cât mai multi bani pentru a ne putea  dezvolta. Avem încredere în ceea ce am fãcut si cred eu cã a fost un lucru benefic pentru Valea Jiului si mai ale cã am reusit sã stãm cu totii la aceeasi masã dar eu am spus cã la momentul de fatã noi nu am fost ajutati de Uniunea Europeanã asa cum se spune. Avem si în acest moment multe proiecte depuse la ADR pentru fondurile europene care sunt blocate. Am solicitat cã aceste proiecte sã fie deblocate pentru cã la momentul de fatã acestea se pierd fie din cauza unor avize, fie din cauza unor documentatii care nu au fost depuse la  documentele respective. Am discutat cu  reprezentantii fondurilor europene pe zona noastrã care ne-au promis cã vor vedea de ce aceste proiecte sunt blocate. Avem scoli care azi sunt blocate pe fonduri europene, avem iluminat public si alte lucrãri care stagneazã si nu întelegem aceste lucruri. Primul pas a fost fãcut, urmeazã sã primim o consultantã gratuitã din partea fondurilor europene pentru cã ei  si-au dorit sã vinã sã ne sprijine în ceea ce noi vrem sã facem si de ideile pe care le avem si de ceea ce au fãcut si celelalte orase”, a declarat Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.
În acest sens, primarul din Lupeni deja a deschis portile spre noi oportunitãti. Au fost încheiate douã  parteneriate cu foste localitãti miniere din Scotia si Belgia.
“În premierã pot spune cã am reusit sã încheiem douã parteneriate cu douã zone una din Belgia si una din Scotia pentru a putea vedea ceea ce au fãcut si cum au fãcut ei la vremea respectivã. Trebuie scos în evidentã faptul cã în anii 80 când ei au dat de aceastã crizã au spus cã au primit asa multi bani cã nu stiau ce sã facã cu ei pentru a se putea dezvolta si pentru a atrage cât mai multi investitori si pentru ai putea aduce înapoi pe tinerii plecati din cauza crizei. În Belgia acea zonã a fost populatã undeva la 200% dupã primirea acestor fonduri. Noi ca si primãrii trebuie sã gãsim ideea cea mai bunã de proiecte comune pentru ca proiectele sã fie un bun comun al tuturor nu doar al Lupeniului sau al altui oras din Valea Jiului. Vom face pasii cât mai rapizi pentru a  accesa cât mai multi bani europeni pentru cã din banii pe care îi avem reusim sã plãtim doar curentul stradal si tot ceea ce înseamnã functionare, dar nici pentru acest lucru nu avem toti banii. În acest proiect trebuie sã se implice nu doar Uniunea Europeanã ci si Guvernul României de la care în acest moment avem un sprijin mare iar sãptãmâna viitoare este posibil sã mergem cu totii la Bucuresti pentru a discuta cu ministrul Fondurilor Europene pentru a putea încheia si cu ei un parteneriat de acest gen pentru cã prin foaie nu trece nimic, în rest totul este discutabil”,  a mai precizat sursa citatã.
Dupã discutiile purtate cu reprezentantii celor douã localitãti europene, Lucian Resmeritã sustine cã se pot implementa lucruri care sã dezvolte Lupeniul. Existã modele pretutindeni în Europa, acolo unde minele de cãrbune s-au închis.
“Activitãtile minere din acele zone s-au închis iar în loc au lucrurile au fost puse în patru etape. În prima etapã au fãcut ca si noi si anume au vãzut care clãdiri mai sunt în picioare si care nu,  pentru cã un lucru odatã dãrâmat nu va mai putea fi ridicat niciodatã. Dupã care au început sã atragã fonduri pentru investitorii mici,  o sutã, douã sute, trei sute de mii de euro pentru fiecare investitor mic. În Scotia a fost fãcut un muzeu de câteva sute de milioane de euro care atrage sute de mii de turisti, iar cei din Belgia au primit peste 371 de milioane de euro”,  a mai spus Lucian Resmeritã.
Polonezii militeazã pentru pãstrarea minelor de carbine
Polonezii militeazã pentru pãstrarea minelor de cãrbune, nu este un secret pentru nimeni. Dupã întrevederile dela Bruxelles, primarul din Lupeni a ajuns la  concluzia cã în Polonia existã oficiali  guvernamentali care sustin în continuare extractia cãrbunelui si îsi impun cu vehementã punctele de vedere, lucru care în România nu se întâmplã.
“Au fost prezenti si cei din Polonia care au prezentat niste proiecte dar si acolo era un domn de la o asociatie care se opunea  vehement extractiei  cãrbunelui. si acolo sunt lucruri mai bune sau mai putin bune dar  gestioneazã situatia mai bine pentru cã au în Parlamentul European niste oameni foarte vocali si patrioti ceea ce din pãcate nu pot spune despre reprezentantii nostri”,  a mai spus  primarul din Lupeni.
Memorandumul  semnat de primarii din Valea Jiului, la Bruxelles, deschide calea spre accesarea fondurilor europene dedicate zonelor miniere aflate în tranzitie.
“Aceste discutii le-am început cam acum un an si jumãtate si atunci nu pre credeam cã se va întâmpla ceva. Pânã în acest moment s-au fãcut pasi, am reusit sã  semnãm acest memorandum care reprezintã pionul principal al fondurilor europene pentru cã sunt undeva la 40 de regiuni carbonifere iar noi suntem între primii sapte care reusim sã intrãm pentru a accesa fonduri europene”,  a mai subliniat sursa citatã.
Memorandumul recunoaste cã pentru îndeplinirea angajamentelor stabilite prin Acordul de la Paris UNFCCC trebuie luate mãsuri la nivel local.
În consecintã, va fi  necesarã elaborarea si implementarea unor strategii si procese colective pentru tranzitia energeticã si dezvoltarea economicã a Vãii Jiului.  Mai mult, Memorandumul recunoaste cã realizarea tranzitiei energetice si a dezvoltãrii economice în cele sase unitãti administrative ale Vãii Jiului va necesita angajamentul si implicarea mai multor parteneri care opereazã la niveluri geografice diferite (local, regional, national si European). Memorandumul recunoaste în acelasi timp, provocãrile  socio-economice si de mediu comune cu care se confruntã comunitãtile din Valea Jiului. De asemenea, acesta recunoaste si limitãrile în ceea ce priveste puterea, resursele si capacitatea unitãtilor administrative de a aborda separat aceste provocãri. Prin urmare, Pãrtile recunosc beneficiile potentiale care pot fi asigurate prin colaborare si prin actiuni colective care pot spori consensul, transparenta si sprijinul pentru realizarea tranzitiei  energetice si a dezvoltãrii economice si pentru  utilizarea eficientã a resurselor limitate.
Cosmin BACIU