Cetãtea de la Bãnita si turnul medieval Crivadia, imposibil de vizitat în acest secol

Douã obiective turistice ce stau mãrturie formãrii poporului român, nu pot fi vizitate nici acum, în acest secol. Dupã ce a reusit sã facã drumul spre cetãtile dacice din nordul judetului, Consiliul Judetean Hunedoara spune cã îsi îndreaptã atentia si spre cel de la intrarea în Valea Jiului. Aici avem cetatea de la Bãnita, dar si turnul de la Crivadia, monumente ce stau fãrã sã poatã fi vizitate si nici nu sunt puse cumva în valoare.
Lucrurile ajung cumva acum  la mâna presedintelui tãrii si a guvernului.Ani de zile, administratia de la Bãnita, comunã aflatã la iesirea înspre Deva din Petrosani, a vrut sã punã în valoare muntele pe care este asezatã cetatea dacicã. Sub forma unui clopot, plasat într-o zonã de defileu, lângã Drumul National, muntele ar putea sã fie vizitat de turistii interesati de istoria secularã a locului, însã, nimeni nu poate acum sã urce acolo, fãrã corzi de alpinist. Drumul nu a putut fi reabilitat si acum, cetatea, alãturi de celelalte din judetul Hunedoara, ar urma sã ajungã la Consiliul Judetean Hunedoara.
„Cetãtile dacice vor fi preluate, dupã ce va fi promulgatã legea de presedinte, dar si dupã ce vom avea discutii legate de protocolul ce trebuie încheiat de protocolul  privind primirea si predarea lor si toate cele 4, nu doar cea de la Bãnita, vor intra într-un sistem de ecologizare si vom crea un sistem, prin care ele sã poatã fi vizitate”, a spus Mircea Bobora, presedintele CJH.
Primarul din Bãnita recunoaste cã ar fi ideal sã ajungã sã creeze un circuit turistic, prin care sã lege pestera Bolii, cu cheile din acest defileu, dar si cu cetatea dacicã de sus din munte. Pânã atunci, însã, e la faza la care face Proiectul de Urbanism Zonal.  „Se lucreazã la proiectul de urbanism, proiect în care am prins si Proiectul de Dezvoltare Zonalã. Dupã ce obtinem toate avizele, se va înainta toatã documentatia la Ministerul Culturii si urmeazã sã fie aprobat prin Hotãrâre de Guvern”, mai spune si Ioan Marc, primarul comunei Bãnita.
Cetatea dacicã de la Bãnita este una dintre cele sase fortãrete dacice din Hunedoara, care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România si dateazã din timpul lui Burebista. Regele Decebal a restaurat-o la vremea lui, dar a fost distrusã de rãzboaiele purtate de daci si romani în zona noastrã. Fortificatiile cuprind constructii cu scop militar: ziduri de incintã, turnuri, platforme de luptã, val de apãrare, iar cea de la intrarea în Valea Jiului, situatã sus pe munte, ar revigora turismul din zonã, pentru cã si acum vin oameni interesati sã o viziteze. „Ar însemna foarte mult pentru zona noastrã. Punerea în valoare a obiectivelor turistice, în orice zonã înseamnã foarte mult. Ar însemna sã avem turisti si oameni care viziteze comuna noastrã, dar toate nu se pot face decât printr-un proiect mare. Cetãtile dacice vor trece de la Ministerul Culturii, la Consiliile Judetene si odatã cu aprobarea proiectelor de urbanism, cu sigurantã, vom putea depune proiecte pe aceste obiective”, a mai adãugat primarul comunei ce are pe teritoriul sãu aceste edificii.
Judetul Hunedoara a fost cândva inima Daciei, iar fortãretele dacilor si mai apoi cele alese de romani ca edificii sunt vestigii prea putin puse în valoare. La intrarea dinspre Deva în Petrosani, stã pavãzã ce a mai rãmas din cetatea dacicã Bãnita – un loc ridicat de geto-daci pe o stâncã de var cu înãltimea de 146 de metri, având 3 pereti abrupti, asa cum au gândit dacii locul de amplasare al edificiului. Si pentru cã este atât de sus si greu de cucerit, pentru cã se spune cã romanii i-au cucerit pe dacii de aici, doar prin înfometare, nici autoritãtile contemporane nu reusesc sã cucereascã bãtãlia cu patrimoniul national.
Turnul de sus a fost zidit de geto-daci în vârful stâncii, iar ruinele au dãinuit pânã aproape de zilele noastre. Pe platoul neted de sus, lung de 35 m si lat de 17 m, platou retezat de mâna omului, a fost  construit turnul cetãtii. Desi muntele si stânca sunt din piatrã, fortificatia a fost realizatã din blocuri de piatrã aduse de pe teritoriul de azi al Hategului, iar acestea au forma dreptunghiularã de 60 cm lungime, 40 cm grosime si 20 cm înãltime, fiind construite cu îmbinãri în formã de rândunicã, prin metoda Murus Dacicus. (vezi aici: https://www.youtube.com/watch?v=vEsApS7S1bE&feature=share)
Pânã sus nu mai ajung decât alpinistii si cetatea este o redutã de necucerit chiar si acum. Sus, însã, nu prea au mai rãmas zidurile vechi. Asta pentru cã între ani 1868 – 1870, când a fost construitã calea feratã Petrosani – Simeria, constructorii italieni au folosit piatra de aici, la constructia tunelurilor.
Diana Mitrache

4 comentarii la „Cetãtea de la Bãnita si turnul medieval Crivadia, imposibil de vizitat în acest secol

  • 4 martie 2020 la 06:14
    Permalink

    ….iar în anii 50-60….a evadat un pu?c?ria? ,care s-a refugiat în vârful stâncii unde este cetatea…..cand a fost încol?it…a dat foc muntelui si a coborât pe alta parte……deasemenea r?mâne un mister cum au adus blocurile alea de piatr? acolo sus ,aceasta a fiind de dimensiuni generoase,au mai mult de 100 de kg, si nu sunt din calcar .Alt mister este legat de sursa de apa…..nici pân? în ziua de azi nu s-a g?sit o surs? de apa acolo sus….toata stanca fiind din calcar…..iar turnul de la Crivadia nu cred ca este dacic.El a fost construit in evul mediu..dar …poate ma insel

  • 4 martie 2020 la 09:21
    Permalink

    Hmmmm… cetatea dacica Bãnita poate fi vizitata fara corzi de alpinism si fara a fi catarator, exista o poteca pe unde se poate ajunge…
    O alta chestie, ar fi faptul ca acele blocuri de piatra(ziduri) nu mai sunt vizibile, doar in unele zone, restul a fost astupat de vegetatie(chiar copaci).
    Tin minte cand am fost pentru prima data acolo, eram copil in clasele de gimnaziu, am fost cu niste prieteni sa exploram 🙂 iar zidurile erau mult mai vizibile, se gaseau chiar si cioburi de oala(olarit) in unele locuri. Dar asta a fost acum 20 si ceva de ani. Prin asta se intelege cat a avnsat vegetatia in acel loc peste acele ziduri.
    Pentru a fi un loc de vizitare, ar trebui amplasate garduri, pe o mare parte din suprafata de sus, pentru ca exista riscul, ca cineva sa cada pe partile cu versanti abrupti, plus defrisarea/indepartarea vegetatiei…. din pacate asta ar modifica foarte mult acel loc care ii foarte frumos asa cum este acum.
    O alta parte ar fi, ca odata cu vizitatorii, zic eu, vor aparea si gunoaiele, acum acel loc este curat. Eu sper sa nu se faca nimic cu acel loc si sa ramana in custodia naturii.
    *Turnul de la Crivadia, este un TURN medieval, NU CETATE DACICA(schimbati titlul!) ,construit probabil in al treilea deceniu al secolului al XVI-lea. Se poate vizita foarte usor, pe o poteca, iar locul este marcat cu un panou informativ.

  • 4 martie 2020 la 11:06
    Permalink

    cu defrisarea nu va faceti probleme, ajunge imediat austriacu si acolo

  • 4 martie 2020 la 12:43
    Permalink

    Impreuna cu cativa prieteni,copii fiind ,vorbesc aici de anii ‘7o ne-am catarat sus la cetate .Anevoios ,prinzandu-ne de vegetatia crescuta pe stanci am ajuns sus.Printre copacii crescuti se vedeau ruinele cetatii.In partea dinspre Valea-Jiului un canal asemanator cu cele ptr.transportul apei ,nu prea adanc ,marginea zidul cetatii.Spre pestera coborau la marginea prapastiei niste trepte semicirculare,care duceau in hau.Nu le-am inteles rostul .
    Curiosi am inceput sa cautam in interiorul cetatii relicve istorice.Intr-adevar erau cioburi de vase imprastiate pe partea dinspre Banita.
    Un prieten ,a gasit 6 ori 7 monede ,nu imi amintesc ce imagine aveau pe ele.Aceste monede dupa ce le-a curatat le-a predat profesoarei de istorie.
    Am coborat apoi pe partea dinspre Banita cu mare greutate .
    Se spune ca intre pestera Bolii si cetate este un tunel secret ,care facea legatura intre ele ,tunel care trece pe sub rau si calea ferata.Bunicul unui prieten bun ii povestise acestuia ,ca prin 1900 a descoperit intrarea din pestera a acestui tunel.A reusit sa mearga destul de mult si ..dupa ce a trecut pe sub rau a urcat pe trepte de piatra ,pana la jumatatea muntelui.De frica nu a mai continuat.
    Am incercat cu unul dintre prietenii mei sa gasim acel tunel.Nu a ramas gaura necontrolata de noi ,ori crapatura in stanca in care sa nu intram .Nu l-am gasit.Intrarea in tunel este pe partea stanga ,undeva inainte de ultimul pod.Probabil timpul a facut ca aceasta sa fie acoperita.
    Am fost aproape de ea.Cred!

Comentariile sunt închise.