Oameni care carã cu bidoanele apã, oameni care trãiesc efectiv fãrã apã, ori oameni care îsi aduc apã de la izvor, desi sunt bransati.  Sunt trei categorii din Valea jiului, care renuntã, mai mult sau mai putin, la serviciile Apa Serv. Asta, desi investitii s-au fãcut si în extinderea retelelor de apã si în reabilitarea lor, asa încât oficial, procentul populatiei ce nu are acces la apã este mic.
„Procentual, doar 2% din populatia Vãii Jiului nu are acces la apã. Noi avem un  procent de 98 % ca acoperire a Vãii. Cei 2% sunt în zonele rãzlete, unde Uniunea Europeanã nu a alocat bani, pentru cã spun oficialii, trebuie sã existe comunitãti „în ciorchine”, adicã un grupã mai mare, ca sã beneficieze de acest serviciu. Asta, pentru cã ar trebui sã întretinem reteaua, pentru cã o retea  neîntretinutã ar duce la o degradare a calitãtii apei. Deci, cei 2% sunt în zone rãzlete si noi, din fonduri  proprii, am mai dus apã spre ei, iar chiar sãptãmâna trecutã am finalizat investitia de pe Coastã, unde am bransat 50 de  persoane”, a spus Cristian Ionicã,  managerul general al SC Apa Serv.

Totusi, cei de al ape recunosc cã sunt oameni care locuiesc la bloc, în comunitãti mari si care, din cauza sãrãciei si a indolentei nu au apã. Este si exemplul Cartierului Dallas din Vulcan.
„Cei din Dallas nu au acces, pentru cã nu plãtesc. În programul anterior, am reusit sã reabilitãm acolo tot ce înseamnã canalizarea, iar retelele de apã, în momentul de fatã, sunt în lucru la fiecare bloc în parte. Deja, de multi ani, reteaua nu mai trece prin subsolul blocului, cã stim cum sunt acele locuri, ele fiind supraterane. Având în vedere cã e o zonã în care lumea nu prea plãteste apa, din sursele noastre, reusim sã facem bransamente individuale, cu plata în rate si noi ne asigurãm cã le dãm apã de calitate si ei nu se branseazã prin subsoluri, ilegal si din surse contaminate cu apã menajerã”, a spus Cristian Ionicã.
Populatia a fost mereu debransatã pentru neplatã, însã, potrivit datelor oficiale, facturile la zi sunt încasate în totalitate. În plus, sunt pârghii prin care se fac chiar recuperãri ale  creantelor mai vechi.
Diana Mitrache