Printre ruinele de la Sarmizegetusa se face si în aceastã primãvarã agriculturã. Chiar dacã semnalul de alarmã a fost tras de câtiva ani, proprietarii terenurilor agricole n-au fost mutati în altã parte. Astfel, între temple se cultivã porumb, cartofi ori grâu.
Situatã la 17 kilometri de Hateg, fosta capitalã a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a ajuns, în parte, teren agricol. Desi perimetrul este bine delimitat si transformat în muzeu în aer liber, printre ruinele fostei asezãri localnicii din Sarmizegetusa s-au apucat de agriculturã si în aceastã primãvarã. Terenurile le apartin de drept, dupã ce au fost împroprietãriti de comisia localã de fond funciar. Au fãcut acolo agriculturã încã de acum 30 de ani, iar oamenii sunt dispusi sã se mute, însã nu pot renunta gratis la unica lor sursã de venit. Autoritãtile sunt în imposibilitate de a interveni, deoarece legea nu le dã dreptul.
Asa se face cã plugurile trec chiar pe lângã ruine, spre nedumerirea vizitatorilor, ce nu înteleg cum de este posibil asa ceva. Localnicii îsi pasc nestingheriti animalele printre zidurile sitului arheologic, iar în vara anului 2007, la numai câtiva metri de culturile agricole, arheologii au fãcut mai multe prospectãri, iar în urma sãpãturilor au descoperit alte ziduri ale fortului roman.
Descoperiri care nu au atras foarte tare atentia responsabililor si nu i-au împiedicat pe sãteni sã cultive pe mai departe terenul. O parte dintre cei care aveau proprietãti în zona sitului arheologic au fost despãgubiti, printr-un program guvernamental, în perioada 1998-2000, însã aceastã actiune a fost sistatã. Suprafata forului roman de la Sarmizegetusa se întinde pe circa 200 de hectare, dar eventuale sãpãturi ar putea aduce la luminã o asezare mult mai mare, cred specialistii.
Capitala Daciei romane – a fost fondatã de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, între anii 108 – 110.
Metropola se bucura de anumite avantaje strategice si economice, cu Muntii Retezat la sud si Muntii Poiana Ruscã la nord, care constituiau bariere naturale greu de strãbãtut pentru eventualii atacatori.
Maximilian Gânju
