Manual de economie neprofitabilã. Credit de acum 21 de ani, penalitãti la fondul de risc, penalitãti la statul român, dobânzi, penalitãti pe dobânzi, dar si multi alti termeni economici GARANTATI DE STATUL ROMÂN au ajutat sau au contribuit la îngroparea Complexulului Energetic Hunedoara. CEH nu respectã nicio regulã a economiei. Societatea s-a nãscut MOARTÃ încã de la data nasterii, care nici aceasta nu i-a fost favorabilã: 1 NOIEMBRIE 2012. Creditele contractate de Complexul Energetic Hunedoara sau de statul român pentru CEH au fost mai pãguboase decât cele ale cãmãtarilor. Societatea a preluat datorii mai mult decât istorice, a preluat datorii care dateazã din anul 1995.
–-
CEH si datoria din 1995
–-
Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit un credit contractat în anul, ATENTIE, 1995 de cãtre RENEL în cadrul proiectului de de reabilitare si modernizare a sectorului energetic. Creditul a fost folosit pentru modernizãri la Termocentrala Mintia. Datele oficiale de la Ministerul de Finante aratã cã CEH are de plãtit nu mai putin de 18 milioane de lei pentru un credit contractat în anul 1995. statul român a plãtit creditele externe, iar acum CEH trebuie sã ramburseze banii statului, adicã acelei entitãti care a garantat la fiecare credit contractat, chiar dacã avea cunostinte despre situatia pãguboasã a societãtii energetice.
“Debit aferent împrumutul extern BIRD 3936/1995. În cadrul Proiectului de reabilitare si modernizare a sectorului energetic aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 41/1995 în baza cãreia a fost contractat creditul BIRD nr. 3936/1995, cu garantia statului, Ministerul Finantelor Publice, în calitate de Garant, a achitat la extern începând cu data de 01.11.2014, în numele societãtii obligatiile scadente în cadrul împrumutul. Astfel SC CE Hunedoara SÃ datora la data de 01.11.2014, în numele societãtii obligatii scadente în cadrul împrumutului. Astfel, SC CE Hunedoara SÃ datora la data de 07.01.2016 la fondul de risc un debit în valoare totalã de 48.812.336,72 lei, din care 44.632.399,45 lei – debit din rate de capital, dobânzi, comisioane si alte costuri aferente, achitate de Ministerul Finantelor Publice în numele societãtii la extern, 5.179.937,27 lei – accesorii aferente debitului datorat la fondul de risc provenind din rate de capital, dobânzi, comisioane si alte costuri aferente”, se aratã în documentele Ministerului Finantelor Publice. Anul trecut, Complexul Energetic Hunedoara a plãtit o sumã infimã în raport cu datoria totalã. Ministerul de Finante încearcã sã recupereze datoria de la CEH, iar în acest sens au fost emise titluri executorii.
“Conform prevederilor art. 4 al cap IV din Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2005/2008 si ale Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, au fost întocmite înscrisurile (…) , în valoare de 12.549.676,57 lei (în data de 23.04.2015 a fost încasata suma de 20.000 lei, valoarea finalã a acestui înscris fiind de 12.529.676,57 lei), 17.852.631,84 lei, respective 1.310.705,85 lei, prin care a fost individualizat debitul SC Complexul Energetic Hunedoara SA la fondul de risc, pentru creditul BIRD nr.3936/1995, pentru perioadele 05.11.2015 – 31.03.2015, 01.04.2015 – 30.06.2015, respective 01.07.2015 – 30.09.2015 si care au reprezentat titluri de creanta. Totodatã, pentru perioada 01.10.2015 – 07.01.2016 Ministerul Finantelor Publice a emis titlurile de creantã nr. 536962/10.02.2016 si nr. 536963/10.02.2016 prin care s-au individualizat debitele acumulate în aceastã perioadã în valoare totalã de 18.019.322,46 lei”, mai aratã raportul MFP.

Cum a pornit creditul de acum 21 de ani

Acum, în anul 2016 CEH se aflã în situatia în care trebuie sã ramburseze o sumã importantã de bani statului român pentru un proiect derulat la termocentrala Mintia. Totul a pornit în anul 1995 la data de 29 august când între România, în calitate de garantul si
Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare a fost încheiat un acord. Acordul fãcea referire la RENEL, iar prin Acordul de împrumut din aceeasi datã, între Bancã si Împrumutat, adicã RENEL, Banca a convenit sã acorde Împrumutatului un împrumut în diferite monede, echivalent cu o sutã zece milioane dolari S.U.A. (110.000.000 $), în termenii si conditiile stipulate în Acordul de împrumut, dar numai cu conditia ca Garantul sã convinã sã garanteze obligatiile Împrumutatului privind acest împrumut.

CEH a mostenit împrumutul Regiei Autonome a Huilei.

“Creditul de la BIRD a fost destinat finantãrii proiectului de reabilitare si modernizare a blocului energetic nr. 3 CET Mintia. Acest proiect a fost finantat din credit extern, din surse proprii si din fondul de dezvoltare al sistemului energetic conform HG 730/16.10.1998. În luna august 1995, Regia Autonomã de Electricitate RENEL a contractat cu Banca Mondialã un împrumut denominat în unitãti de pool, în sumã de 110 milioane USD echivalenti, din care a fost anulatã în luna februarie 2001 suma de 33,5 milioane USD echivalenti. Din acest împrumut s-au efectuat trageri pentru finantarea proiectului mentionat de 10.930.016,26 USD echivalenti, pânã la data de 17 mai 2001, când acest acord a fost sistat de cãtre BIRD. La data de 31 mai 2002 BIRD a reluat acordul de împrumut cu Electrocentrale Deva, acord care a fost garantat de cãtre Guvernul României conform HG 548/13.06.2002 privind aprobarea amendamentelor convenite la Bucuresti la 31 mai 2002 între Guvernul României si BIRD, prin care Societatea poate dispune de o sumã maximã de 69.908.805,03 USD echivalenti”, se aratã în raportul CEH.
Termenul de rambursare al împrumutului era datã de 1 noiembrie 2015, datã pe care CEH nu a avut posibilitatea de a o respecta.“Soldul împrumutului în USD echivalenti la 31 decembrie 2014 este de 8.008.753 USD echivalenti (31 decembrie 2013: 16.263.392 USD echivalenti). Obligatia de platã se stabileste lunar, conform situatiei unitãtilor de pool la finele lunii si pe baza înstiinbtãrii Bãncii Mondiale, prin care se corecteazã valoarea dolarilor istorici în functie de plãtite care se efectueazã în diverse valute”, se mai aratã în raportul CEH.

Debite pentru Paroseni

Un alt credit neplãtit al Complexului Energetic Hunedoara este în valoare de peste 65 de milioane de euro, iar acesta este destinat Termocentralei Paroseni. În anul 2012, a fost semnat contractul de finantare pentru centrala termicã Paroseni. Un alt credit pãgubos care se atârnã greu la datoriile CEH.
“Debit aferent împrumutului BCR si BRD. Proiectele de investitii de mediu la Centrala Electricã Paroseni, “schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport si depozitare a zgurii si cenusii” si “instalatia de desulfurare a gazelor de ardere” se finanteazã prin credite în valoare totalã de 65.300.000 euro, contractate de Ministerul Finantelor Publice de la BEI (32.650.000 euro, utilizat integral), BCR (17.950.000 euro, utilizat integral) si BDR (14.700.000 euro din care s-a utilizat 12.198.217,82 euro) si subîmprumutate Complexului Energetic Hunedoara, în baza Legii nr. 121/2012 privind ratificarea Contractului de finantare dintre România si BEI, semnat la Bucuresti la 16 decembrie 2011, pentru finantarea proiectului Centrala Electricã Paroseni. Ca urmare a plãttilor neefectuate de Ministerul Finantelor Publice în confomitate cu prevederile contractului de finantare a Proiectului privind “Centrala Electricã Paroseni” nr. 615111/03.12.2013 înregistrat la BCR cu nr. DSPFI-DAPC/51/4594/03.12.2013 ratificat prin Legea nr. 121/2012 si ale AIS nr. 615734/05.12.2013, la data de 07.01.2016, data deschiderii procedurii de insolventã, debitele SC Complexul Energetic Hunedoara la fondul de risc pentru datoria publicã guvernamentalã gestionat de Ministerul Finantelor Publice, precum si la bugetul de stat sunt: 3.334.539,95 lei reprezintã debit principal si accesorii rezultat din neachitarea obligatiilor de platã ale CEH fatã de MFP-BCR la scadentele aferente anului 2015. conform prevederilor art. 4 al cap. IV din ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2005/2008 si ale Legii nr. 207.2015 privind Codul de procedurã fiscalã au fost întocmite înscrisurile nr. 536336/13.01.2016, nr. 536337/13.01.2016 si nr. 536338/13.01.2016 anexate, în valoare de 253.001,11 lei, 1.742.547,18 lei, respectiv 1.327.654,99 lei, prin care a fost individualizat debitul SC Complexul Energetic Hunedoara SÃ la fondul de risc, cât si la bugetul de stat aferent împrumutului de la BCR pentru perioada 26.10.2015 – 31.12.2015, respectiv 02.12.2015 – 31.12.2015 si care au reprezentat tituluri de creantã. Mentionãm cã pentru perioada 01.01.2016 – 07.01.2016 (data deschiderii procedurii de insolventã) Ministerul Finantelor Publice urmeazã sã emitã titluri de creantã pentru debitele la fondul de risc si bugetul de stat, incluzând valoarea nou creatã în aceastã perioadã în sumã de 11.336,67 lei, reprezentând debit principal si accesorii”, aratã Ministerul de Finante.
Scadenta creditului este anul 2028, iar calculate sunt si ratele de risc si penalitãtile de întârziere. “27.382.405,89 euro, echivalentul a 123.973.842, 67 lei, calculate la cursul de schimb al BNR de 4,5275 lei/euro existent la data deschiderii procedurii insolventei conform art. 107 (2) din Legea nr. 85/2014, fiind sumã nescadentã la data de 07.01.2016, reprezentând obligatii în platã viitoare ale CEH fatã de MFP/BCR, respectiv rate de capital, dobândã si primã de risc pe care CEH ar fi trbeuit sã le achite la fiecare scadentã pânã la data de 25.10.2028. Debit aferent împrumutul BRD acordat în baza contractului de finantare a proiectului privind “centrala electricã Paroseni” nr. 60/19.05.2014, încheiat între MFP si BRD – Groupe Societe Generale SA, respectiv Acordului de Împrumut Subsidiar (AIS) nr. 539296/05.06.2014, încheiat între Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Economiei si SC Complexul Energetic Hunedoara SA: 18.699.178,25 euro, echivalentul a 84.660.570,27 lei, calculat la cursul de schimb al BNR de 4,5275 lei/euro existent la data deschiderii procedurii de insolventei conform art. 107 (2) din Legea nr. 85/2014, fiind sumã nescadentã la data 07.01.2016, reprezentând obligatii de platã viitoare ale CEH fatã de MFP/BRD, respective rate de capital, dobândã, comision la fondul de risc si primã de risc pe care CEH ar fi trebuit sã le achite la fiecare scadentã pânã la data de 25.02.2029”, mai aratã documentele Ministerului de Finante.
Creditul pentru acest proiect a fost tras în douã transe, iar investitia este realizatã în proportie de 95%. “Suma de 6.530.000 euro a fost trasã în luna noiembrie 2012, cu o dobândã fixã de 2.531%/an, din aceasta achitându-se avansul de 10% conform contractului comercial (…) încheiat cu contractorul CNIM. Diferenta în sumã de 26.120.000 euro a fost trasã în luna aprilie 2013, cu o dobândã fixã de 2,551%/an, iar din aceastã sumã s-a deschis acreditivul irevocabil confirmat pentru plata a 90% din valoarea echipamentelor din portiunea strãinã pentru IDG”, aratã documentele CEH
Cãmãtãria este practicatã si în acest caz. Potrivit documentelor CEH “acest credit urmeazã a fi rambursat în 15 ani, cu o perioadã de gratie de 3 ani, începând cu anul 2015, în rate semestriale egale, pânã în anul 2027. în perioada de gratie de plãteste dobânda si prima de risc. La plata fiecãrei rate se va achita o primã de risc în procent de 3,2%, calculatã la soldul tras si nerambursat. Conform legii (…) societatea va plãti Ministerului Finantelor Publice din surse proprii, trimestrial în 8 rate egale (trimestrial în anii 2013 si 2014) un comision la fondul de risc în cuantum de 2,5% din suma împrumutului de la CEI (816.250 euro)”. CEH mai are un credit contractat de la Banca Europeanã de Investitii tot pentru termocentrala Paroseni. CEH a contractat credit în valoare de aproape 36 de milioane de euro, iar acum are de rambursat aproape 50 de milioane de euro. Si în acest caz, statul român beneficiazã de sume de la CEH cu titlul de “dobândã de risc.
“Debit aferent împrumutul extern BEI 81289/2012. La data de 07.01.2016, data deschiderii procedurii de insolventã, debitele CEH fatã fatã de MFP aferente împrumutului extern BEI 81289, în valoare de 32.650.000,00 euro (tras integral), aprobat prin Legea nr. 121/2012 privind ratificarea Contractului de finantare dintre România si BEI, semnat la Bucuresti la 16 decembrie 2011, pentru finantarea Proiectului “Centrala Electricã Paroseni”, calculate în baza acordului de împrumut subsidiar nr. 557.512/03.09.2012 încheiat între MFP, fostul MECMA si SC Complexul Energetic Hunedoara sunt: 10.089.046,01 lei – reprezintã debit fix la fondul de risc si bugetul de stat (principal si accesorii) rezultat din neachitarea obligatiilor de platã ale CEH fatã de MFP/BEI la scadentele aferente anului 2015, pentru care au fost întocmit titlurile de creantã/executorii nr. 543.414/04.08.2015, 546.980/29.10.2015, 547.161/29.10.2015, 536.840/29.01.2016, 536.841/29.01.2016, 536.919/29.01.2016 si 536.840/29.01.2016 în baza Ordonantei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,în vigoare pânã la data de 31.12.2015, precum si ale Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, valabilã din data de 01.01.2016 Si 43.918.271,45 euro, echivalentul a 198.839.974,00 lei, calculat la cursul de schimb al BNR de 4,5275 lei/euro existent la data deschiderii procedurii insolventei conform art. 107 (2) din legea nr. 85/2014, fiind în sumã nescadentã la data de 07.01.2016, reprezentând obligatii de platã viitoare ale CEH fatã de MFP/BEI, respective rate de capital, dobândã si primã de risc pe care CEH ar fi trebuit sã le achite la fiecare scadentã pânã la data de 11.12.2027”, mai aratã Ministerul de Finante.

2015, anul care a pus capac

Anul trecut, societatea energeticã a fost nevoitã sã se împrumute de la statul român pentru achizitionarea certificatelor de carbon. Pe lângã faptul cã CEH are de rambursat credite importante, aceasta s-a mai ales si cu o amendã de aproape 600 de milioane de lei pentru neachizitionarea la timp a certificatelor de carbon. Din vina cui? A statului care nu a fost capabil sã se miste cu vitezã pentru rezolvarea problemei. Raportul Ministerului de Finante aratã cã societatea a beneficiat de o transã din bani chiar în ziua declarãrii insolventei. “Debit aferent împrumutului acordat în baza Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 11/2015. Suma de 36.588.028,19 lei reprezintã debit (împrumut+dobândã împrumut+dobândã de întârziere) înregistrat în data de 7.01.2016 acordat în baza Ordonantei de Urgentã a Guvernului nr. 11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãtii Complexul Energetic Hunedoara SA din venituri rezultate din privatizare si a Conventiei de împrumut nr. 541193/102340/DG4416/09.06.2015”, aratã Ministerul de Finante.
CEH a primit si un ajutor de salvare în anul trecut, iar acum ministerul de resort cautã sã transforme acest ajutor în ajutor de restructurare. Decizia finalã stã însã la Comisia Europeanã. “Debit afferent împrumutului acordat în baza Ordonantei de Uregntã a Guvernului nr. 22/2015. suma de 101.783.754,30 lei reprezintã debit (împrumut+dobândã împrumut) pe care Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit sã îl achite în data de 20.01.2016, data scadentei împrumutului, acordat în baza Ordonantei de Urgentã a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Socieetãtii Complexul Energeticv Hunedoara si a Conventiei de împrumut nr. 542693/102824/DG5566/1/14.07.2015”, mai aratã MInisterul de Finante.

CEH, dator si la ANAF

Pe lângã toate datoriile comerciale, CEH înregistreazã creante si la Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã. Pentru recuperearea banilor, statul roman a pus sechestru pe toate activele societãtii. “Societatea Complexul Energtic Hunedoara figureazã si cu alte creante rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgentã a Guvernului nr. 11/2015 privind acordare unui împrumut societãtii Complexul Energetic Hunedoara SA din venituri din privatizare si ale ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor individual pentru salvarea Societãtii Complexul Energetic Hunedoara, precum si alte datorii din acorduri de împrumut cu organisme bancare, garantate de stat. Astfel, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SÃ figureazã în evidenta Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã cu astfel de creante în sumã 72.803.065 lei, exigibile înainte de intrarea în insolventã 105.304.866 lei, dupã data intrãrii în insolventã, conform titlurilor de creantã.
De asemenea, precizãm cãîn vederea garantãrii creantelor bugetare atât cele datorate bugetului general consolidat, cât si a celor rezultate din împrumuturile de stat, organul fiscal a instituit sechestre asupra bunurilor mobile si imobile ale societãtii, în sumã totalã de 767.528.841 lei din care: 173.239.988 lei pentru garantarea împrumuturilor de stat, 594.288.853 lei pentru garantarea creantelor datorate bugetului general consolidat. Totodatã mentionãm cã, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventã cu modificãrile si completãrile ulterioare, “de la data deschiderii procedurii se suspendã de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau mãsurile de executare silitã pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului””, mai sustin reprezentantii Ministerului de Finante. Soarta CEH a fost pecetluitã de statul român care a garantat împrumuturile si tot statul a fost cel care a perceput dobânzi, penalizãri si debite la fondul de risc.
Monika BACIU