De 40 de ani se ocupã de cresterea albinelor. Vine din Gorj si preferã clima de la noi, mai rãcoroasã, ploioasã si pe placul albinelor.  Vorbim despre Alexandru, un apicultor încântat de zona Vãii Jiului, pe care l-am gãsit la marginea soselei, unde si-a instalat o rulotã si îsi îngrijeste stupii si chiar vinde miere, culmea! mai mult sãtenilor. Pentru cã orãsenii, spune el, nu prea au cultura mierii de albine, ori sunt sceptici cu privire la calitatea ei.
L-am întrebat dacã a fost un an bun, pentru cã a plouat foarte mult, dar asta si subventiile acordate de stat, au fãcut ca anul 2018 sã fie calificat drept unul profitabil. „Sunt douã intervale de timp care au marcat acest an. Primul a fost sezonul de rapitã, primul salcâm si tei, unde, cât de cât, vremea ne-a mai lãsat si am fãcut miere bunicicã, iar partea a doua a fost marcatã de ploile torentiale, când  s-a recoltat la floarea soarelui. Eu vin aici de vreo 20 de ani si  prefer zona asta cã e zonã mai întârziatã, cu climã bunã si multã verdeatã si e si munte si mai si plouã, nu cãldurile sufocante de la noi. Dar am avut un an foarte bun.. Fatã de acum 3 ani, când a fost catastrofal, e bine. Sunt doi ani, ultimii doi, când a meritat”, ne-a spus Alexandru, apicultor din zona Gorjului.
Programul National Apicol pentru perioada 2017-2019, vine clar în ajutorul crescãtorilor de albine, valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale, fiind de 99,3 milioane de lei, iar apicultorii spun cã sunt foarte multumiti. „Acum, statul acordã niste subventii foarte, foarte bune. Mai ales pentru tineri.
Îmbucurãtor este cã, fatã de acum 15 – 20 de ani, când ne luau mierea si poate asteptam  si un an de zile sã ne luãm banii pe munca noastrã, acum societãtile care ne iau mierea, în cel mult 45 de zile, ne dau toti banii. 30% primim imediat ce ne-o iau, înainte de efectuarea analizelor, iar apoi, restul în maxim 45 de zile”, a mai spus apicultorul gorjean.
Din pãcate, cea mai mare parte a mierii ajunge la export. Strãinii apreciazã mai mult calitatea acesteia, desi noi, încã nu am învãtat.
„Au început sã mai consume si românii. Eu mai vãd aici. Dar consumã tot cei din mediul rural. Urbanul nu prea. Stau de vorbã cu clientii si cei mai multi sunt de la tarã. De la oras sunt putini si sceptici, cât priveste calitatea mierii”, a conchis Alexandru.  Zeci de apicultori pot fi vãzuti în zona Vãii Jiului cu stupii, chiar si pe marginea soselei. Albinele pleacã pe câmp, spre munte, vremea le convine si florile sunt mereu accesibile.
Diana Mitrache