CEH nu a reuşit să onoreze comenzile de energie

Ministerul Economiei arată că societatea Complexul Energetic Hunedoara nu a reuşit să onoreze comenzile de energie. Este una din cauzele care, alături de un cumul de factori, au dus la declanşarea procedurii insolvenţei.
Ministerul de resort menţionează faptul că societatea energetică nu a livrat pe piaţa de echilibrare cantitatea de energie necesară.
”Societatea nu a livrat efectiv pe piaţa de echilibrare cantităţile orare de energie de echilibrare angajate, pe relaj terţiar rapid şi pe reglaj terţiar lent”, arată Ministerul Economiei. Astfel, potrivit ministerului, diferenţele însumate la nivel de an dintre cantităţile angajate şi cantităţile livrate fiind următoarele. În ceea ce priveşte reglajul terţiar rapid s-a înregistrat 2.987,522 MWh la creştere de putere şi 23,656 MWh la reducere de putere. În ceea ce priveşte reglajul terţiar lent, societatea a avut 105,540 MWH la creştere de putere şi 1.219,560 la reducere de putere.
Complexul Energetic Hunedoara va beneficia până la finalul anului de servicii de sistem. ”În urma analizei privind adecvanţa SEN la nivelul anului 2020, pe baza diferitelor scenarii analizate, au rezultat următoarele concluzii principale: În lipsa punerii în funcţiune de capacităţi noi, adecvanţa sistemului se degradează în timp, pe fondul creşterii prognozate a consumului şi a soldului net exportator; La nivelul anului 2020, capacitatea suplimentară necesară pentru încadrarea duratei estimate de nelivrare (LOLE) în intervalul de 3-8 ore este de cca. 400 MW. În România, sursele de producţie de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a ţării. Astfel, în jumătatea de nord a ţării sunt instalate capacităţi care acoperă doar 20% din producţia de energie electrică a SEN. În aceste condiţii, în situaţia nefuncţionării grupurilor aparţinând CEH, apare necesitatea asigurării unei creşteri a transferului de putere dinspre zona de sud a ţării către zona centrală şi, mai departe, către nordul şi vestul SEN, cu pierderile aferente şi supraîncărcarea liniilor de transport energie electrică. Practic, prin funcţionarea centralelor aparţinând CEH, consumul de energie electrică din zona de nord-vest a ţării este asigurat preponderent din producţia de energie din zona respectivă, spre deosebire de situaţia în care aceste centrale nu funcţionează, situaţie în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN. În acest context, precizăm că în prezent sunt în derulare lucrările de finalizare a unei unităţi noi la Iernut, de 430 MW, a căror finalizare este estimată la începutul anului 2021 (aceasta fiind singura investiţie în capacităţi de producţie noi aflată în derulare în România). Scăderea nivelului de adecvanţă în SEN a condus la trecerea României, de la statutul de ţară exportatoare de energie electrică la cel de importator net de energie electrică, acest statut devenind permanent începând cu luna iulie 2019”, mai arată documentul.
În contextul celor de mai sus, a fost promovată OUG nr. 26/2018 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, aprobată prin Legea nr. 240/2018, cu perioada de aplicabilitate 15 aprilie 2018-30 iunie 2020.
Astfel, prevederile ordonanţei de urgenţă prevăd că ”societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem. la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Operatorul de transport şi sistem stabileşte capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem, reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW este alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. În cazul unor situaţii accidentale sau neprevăzute în funcţionarea grupurilor energetice din cadrul Complexului Energetic Hunedoara – S.A., care determină indisponibilitatea cu privire la realizarea serviciilor tehnologice de sistem, producătorul are obligaţia să anunţe Operatorul de transport şi sistem conform prevederilor actelor normative în vigoare, iar acesta va achiziţiona serviciile de sistem respective, în regim concurenţial”, mai arată documentul.
Până la data de 31 decembrie 2020 sunt valabile serviciile de sistem. Cu o capacitate instalată de 1.225 MW, CEH este cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României şi, în pofida situaţiei financiare deosebit de dificile, reuşeşte să asigure în continuare servicii de sistem sigure şi stabile operatorului de transport şi sistem.
În afară de producţia de energie electrică, Sucursala Electrocentrale Deva este unicul producător care livrează energie termică în sistem centralizat în Municipiul Deva. Totodată, Sucursala Electrocentrale Deva este şi operator al serviciului public de alimentare cu energie termică pentru municipiul Deva.
Cosmin BACIU

Advertisements

3 comentarii la „CEH nu a reuşit să onoreze comenzile de energie

  • 30 iunie 2020 la 19:25
    Permalink

    nu este de mirare ca se duce totul de rapa. cu cateva lopeti de carbune nu se poate produce energie electrica, dar pretentii sunt cu duiumul. se da in judecata CEH-ul unde lucreza ca nu le-a dat, dar de unde nu spune nimeni. trebuie un articol nou in constitutie care sa stipuleze doar atat: SA SE DEIE.

  • 30 iunie 2020 la 20:45
    Permalink

    atata timp cat sunt bani la bugetul statului nu conteaza daca livram carbune s-au nu ,drepturile salariale le vom primi

  • 1 iulie 2020 la 07:35
    Permalink

    Nimeni nu spune despre lipsa carbunelui necesar functionarii centralelor electrice dar mai grav , nimeni nu spune pretul de cost pentru producerea unui megawatt comparativ cu pretul de pe piata .

Comentariile sunt închise.