Piese reprezentative din colecţiile muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, propune publicului, în cadrul rubricii Piese reprezentative din colecţiile muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva: Aplica cu reprezentarea Gorgonei Medusa. Povestea acestei piese de excepţie, ne este spusă de Oana Tutilă, arheolog, Secţia de Arheologie.
O vizită la muzeul din Deva include în mod obligatoriu sala Tezaurului… Nu ai cum să ratezi camera comorilor, poate chiar pentru asta ai venit la palat. Ai ajuns la uşă şi preţ de o clipă te gândeşti la ce (crezi tu că) vei vedea: multe podoabe din aur, grămezi de kosoni, măcar o brăţară şi, de ce nu, o lampă fermecată… Tragi aer în piept şi păşeşti nerăbdător peste prag. Începi conştiincios periplul din partea dreaptă, cronologic. Priveşti pe rând piesele care stau cuminţi în spatele sticlei, citeşti explicaţiile, încerci să-ţi imaginezi cum erau folosite unele dintre ele. Nici nu ştii cum ai ajuns în faţa vitrinei centrale, vrei să treci mai departe pentru că în partea stângă încep să se etaleze monede de tot soiul. Te mai uiţi o dată la piesele din faţa ta. La etaj, câteva frunzuliţe de aur se bronzează la lumina spoturilor. Mai jos, un chip bucălat stă confortabil între faldurile de catifea vişinie şi pare că a câştigat cel mai râvnit loc de pe scenă. Oare de ce? Panoul explicativ te avertizează că, dacă nu eşti atent, s-ar putea să rămâi împietrit în faţa…Gorgonei Medusa. Şi îţi spun pe cuvânt, nu am văzut niciun vizitator care să nu fi căzut în mrejele ei.
Nu-ţi vine să crezi! Medusa ucisă de Perseu era o creatură hidoasă cu părul transformat în şerpi, iar tu ai în faţa ochilor o figură umană în toată regula. Nu te amăgi, dacă te uiţi mai bine îi poţi citi, în cuta adâncă de pe frunte şi în mănunchiul de riduri de la rădăcina nasului, încruntarea şi furia ţinută în frâu. Şi dacă stai să cugeţi, parcă şi buclele răvăşite te duc cu gândul la şerpii din legendă. Acum te priveşte de după un geam, dar mai faci un exerciţiu de imaginaţie şi te gândeşti că Medusa a fost cândva fixată pe pieptul unei statui sau poate doar ornamenta o piesă de mobilier. Te dezmeticeşti, începi să numeri bani din toate timpurile şi mergi mai departe, să descoperi şi meduzele de pe monumentele funerare care lenevesc în lapidariu.
Iată aici câteva date tehnice ale artefactului care este vedeta povestioarei de mai sus.
Tipul piesei: Aplică
Material: bronz aurit
Tehnică de realizare: turnare, aurire
Dimensiuni: 15 x 14,4 cm
Locul şi condiţiile descoperirii: Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cercetare arheologică sistematică (1973), în partea de nord a complexului de temple al zeilor Aesculapius şi Hygieia
Locul de păstrare: Palatul Magna Curia, expoziţia „Obiecte de tezaur din colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva”
Nr. inv. 1467 (înregistrată la Secţia de Arheologie Sarmizegetusa)
Datare: epocă romană, sec. II-III p. Chr.
Dacă vrei să afli şi mai multe despre aplica noastră, dar şi despre alte reprezentări ale Medusei din Dacia romană, iată câteva referinţe bibliografice:
– Dorin Alicu, Adriana Rusu, Câteva reprezentări ale Gorgonei Meduza în Dacia intracarpatică, în Acta Musei Napocensis, XI, 1974, p. 97-101
– Adriana Rusu, Emil Nemeş, Constantin Pop, Bronzuri figurate romane în muzeul de arheologie din Sarmizegetusa, în Sargetia, XI-XII, 1974-1975, p. 101-109 http://www.anuarulsargetia.ro/sargetia-xi-xii-1974- 1975 – Alexandru Diaconescu, „Clasicismul  în plastica minoră din Dacia romană, Cluj-Napoca, 2013 http://www.alexandrudiaconescu.ro/carti/10-c2/12-clasicismul-in-artele-minore-din-dacia.html
– Anca Timofan, Fascinanta Medusa/The Fascinating Medusa, în Anca Timofan (editor), Pantheon 3D. I. Mituri greco-romane/Greco-Roman Myths, Cluj-Napoca, 2018, p. 59-66
Foto: Marius Mîndruţău, © Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.