Dezvăluiri. Mircea Lucescu, eterna victimă…

A fost şi rămâne unul dintre, vorba lui Ioan Danciu, ”cel mai dus la bibliotecă” dintre fotbaliştii şi antrenorii noştri, cu zeci de titluri şi trofee la multe echipe.
A fost chiar oaspete la Şcoala Generală Nr. 4 (actuală Avram Stanca) Petroşani, în 1967, când juca la Dinamo, invitat de noi, un grup de elevi, împreună cu marele Ion Bârcălab. Dar omul când îşi povesteşte istoria sa, devine undeva între ridicol şi caraghios. Am citit cu multă atenţie tot ce a declarat, pe foarte multe pagini, în ultimele trei numere din ”Gazeta Sporturilor” de săptămâna trecută şi am rămas siderat. Mircea Lucescu îşi creează o aură de îngerul cel bun, prinţul din poveste, marşând cu neruşinare cum că Dinamo Bucureşti a fost o victimă în comunism (!?) şi că nu era echipa Miliţiei Române!!! O minciună ordinară, când ştim cu toţii că nu puţini miliţieni se plângeau de faptul că erau obligaţi să plătească o cotizaţie pentru Dinamo!
Să nu-i mai amintim ”victimei” Mircea Lucescu faptul că echipa Dinamo a fost înfiinţată în 1948 prin desfiinţarea unei alte echipe şi a fost condusă mereu de securişti. Şi atunci, cum putea fi Dinamo o victimă a Securităţii!?
Mircea Lucescu intră în zona de paranoia îi acuză pe adversarii de la Steaua, legat de influenţa lui Valentin Ceauşescu, dar uită cu un sindrom de Alzheimer, atunci când ”îi scapă” faptul că intrau în vestiarele adverse şi dictau rezultatele ori câte goluri să dea Dudu Georgescu, Cămătaru sau Mateuţ  pentru Gheata de Aur. Claudiu Vaişcovici, Ioan Sdrobiş, povestesc despre blaturile care le dicta Lucescu înaintea meciurilor, despre presiunile care le punea pe arbitrii.
Mircea Lucescu a fost mereu ros de invidie. Vorba excelentului gazetar – fan Dinamo! – ”Lucescu ar fi vrut măcar o toartă din Cupa Campionilor Europeni din 1986”, zice Costin Ştucan, clamând cu neruşinare că are şi el merite la victoria Stelei la Sevilla!? Îi ceartă pe fraţii Nicu şi Valentin Ceauşescu, dar se lăuda mereu cu fotografiile făcute cu fiii dictatorului. Nimeni nu contestă rezultatele sale pe plan internaţional cu Şahtior Doneţk ori Galatasaray Istanbul, dar parcă prea se victimizează mereu, el fiind doar artizanul unor succese, nu şi responsabil de eşecuri şi campion la blaturi. Vorba unui mare fost antrenor, să nu ne dăm drumul la gură toţi că Mircea Lucescu ar deveni mult prea mic.
GENU TUTU

Un comentariu la „Dezvăluiri. Mircea Lucescu, eterna victimă…

  • 18 mai 2020 la 22:46
    Permalink

    Hai sa criticam un om care chiar a facut ceva in viata lui,cand,de fapt noi avem mari lacune privind limba romana!Isi povesteste istoria ,,sa,,?Pai daca ,,isi povesteste,,istoria,nu este clar ca este a ,,sa,,?Pleonasm ! ,,intre ridicol si caraghios,,!Ati auzit de sinonime domnule?Astea se invata in scoala generala!Ne puteti spune care este diferenta intre ridicol si caraghios?Dar,recunosc,aveti si dreptate,Camataru a inscris acel gol memorabil pe Wembley,pentru ca Lucescu(deghizat,bineinteles) a intrat in vestiarul englezilor si dictat acest lucru!Ca sa nu mai spun ca si extraordinara echipa Corvinul,cu Lucescu la timona,a avut mare noroc cu presiunea pusa de Lucescu pe arbitrii!Parerea mea este sa invatam limba romana si apoi sa-l analizam pe Lucescu!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.