Vulnerabili din cauza sărăciei, lipsei educaţiei şi în faţa bolii

Un voluntar care se ocupă de vârstnici, dar şi de copiii care provin din familii cu probleme sociale trage un semnal de alarmă. Alexandru Kelemen, preşedintele Caritas Petroşani, susţine că în cartierele marginalizate riscul epidemiologic de contaminare cu coronavirus şi nu numai este uriaş.
”Cartierele marginalizate sunt în prima linie a riscului epidemic şi economic dar şi locul unde măsurile sistemului de protecţie socială îşi vor testa limitele. Aici găsim sărăcie extremă, lipsa educaţiei, delincvenţă, abuz, izolare geografică, acces deficitar la resurse comunitare respectiv indiferenţă instituţională. Locuitorii acestor cartiere au fost şi continuă să fie marginalizaţi de autorităţi şi comunitate în general  într-un troc ce îmbină elemente de confort, aşteptări limitate şi manipulare.  Puţine au fost măsurile reale destinate integrării acestor comunităţi”, spune Alexandru Kelemen, coordonator de programe Caritas Alba Iulia, filiala Petroşani.
În Valea Jiului şi nu numai sunt cartiere în care sărăcia a atins cote maxime. Chiar săptămânile trecute, mai mulţi cetăţeni au recurs la gesturi extreme de protest pentru a atrage atenţia asupra lipsurilor cu care se confruntă. Sunt oamenii vulnerabili în faţa bolii şi a întregului sistem social.
”Politica de locuire pentru familiile aflate în nevoie a creat  zone marginalizate, blocuri de locuinţe şi cartiere întregi de familii cu copii care nu dispun de mijloace de subzistenţă,  repere comportamentale pozitive sau orizonturi de dezvoltare sănătoasă. În aceste zone, normele comunitare sunt create endemic deoarece autoritatea a stat deoparte iar azi, influenţa ordonanţelor de urgenţă şi intervenţia autorităţilor este de termen scurt. Aici multe familii nu au acces la utilităţi (apă sau curent), majoritatea copiilor nu fac teleşcoală deoarece nu dispun de infrastructură necesară sau controlul şi supervizarea parentală. Foarte multe dintre familii trăiesc la limita subzistenţei, veniturile alternative au fost întrerupte şi resursele sunt pe final”, mai subliniază voluntarul.
Izolarea socială despre care se vorbeşte de mai bine de o lună de zile accentuează problemele acestor familii şi aşa greu încercate.
”Insuficienţa serviciilor sociale la nivel de comunitate  a creat categorii de persoane vulnerabile care sunt pur şi simplu captive în stări de violenţă domestică, fără un acoperiş deasupra capului, izolate cu o persoană cu dizabilitate, cu o dependenţă, etc. Pentru ele, în aceste momente de limitare a contactelor sociale va cauza o accentuare rapidă a degradării sănătăţii mentale sau în anumite cazuri, o agravare a formei de abuz”, mai spune Alexandru Kelemen.
În aceste vremuri de criză, peste tot în Uniunea Europeană, ţări, regiuni şi oraşe le dau o mână de ajutor vecinilor lor şi celor care au nevoi şi mai stringente.
Sărăcia şi lipsa accesului la educaţie duc la incidente violente
Gelu Duminică, un cunoscut sociolog, explică care este punctul comun al tuturor incidentelor din ultimele zile, incidente care au fost îndreptate împotriva poliţiştilor. Sociologul spune că acei oameni recalcitranţi trăiesc în ghetouri, în sărăcie maximă.
Incindentul din Hunedoara a ajuns în toate buletinele de ştiri de la nivel naţional.
”Gârcini – Săcele, Micro 7 – Hunedoara, Mimiu- Ploieşti, Rahova – sectorul 5. În toate aceste comunităţi am avut conflicte intra-comunitare ieri. Toate aceste comunităţi au un lucru un comun: sunt ghetouri. În România există, de multe zeci de ani, foarte multe zone sărace în care locuiesc, laolaltă, sute sau chiar mii de persoane. În toate, în ciuda faptului că astfel de comunităţi există în analize de nevoi sociologice şi de 50-60 de ani, supra-reprezentarea unei etnii/minoritate este evidentă, clivajul de dezvoltare între această zonă şi restul localităţii fiind şi mai evidentă. Sărăcia, supra-reprezentarea asistaţilor sociali, lipsa accesului la servicii de educaţie de calitate care generează şi o slabă pregătire profesională, locuirea precară sau vulnerabilă, slabul acces la utilităţile de bază, natalitatea mult mai ridicată decât media, riscuri şi provocări medicale super ridicate, infracţionalitate şi conflicte, prezenţa drogurilor şi exploatarea resurselor marginale, etc sunt numai câteva dintre caracteristicile ghetoului de oriunde din lume. Literatura de specialitate vorbeşte despre cercul vicios al dezavantajelor/sărăciei care, în lipsa unei intervenţii, se autoreproduce la infinit”, explică sociologul Gelu Duminică.
Sunt zone uitate de autorităţi, unde investiţiile nu există aproape deloc.
”Din păcate, în România, astfel de zone sunt tratate (de edili) ca zone care nu există pe harta localităţii, investiţiile fiind extrem de puţine şi, de obicei centrate, pe asistare şi nicidecum pe dezvoltare. Din ştiinţa mea, România nu are niciun program de Regenerare Urbană, chiar dacă mecanismul financiar european este dedicat unor astfel de comunităţi şi poate fi folosit. Nu încerc să ofer vreo scuză pentru ceea ce descreieraţii ăia au făcut. Sper ca legea să fie aplicată în literă şi în spiritul ei. Însă, întotdeauna trebuie să ne uităm la cauze şi mai ales la ce putem face astfel încât astfel de lucruri să nu se mai întâmple şi în viitor. Intervenţia în criza generată de conflict se face cu Poliţia şi Jandarmii. Intervenţia în prevenţie se face cu programe de regenerare şi dezvoltare urbană/locală şi cu un sistem de educaţie inclusiv şi de calitate”, mai spune sociologul.
În urmă cu doi ani, un raport al Băncii Mondiale arăta că mii de hunedoreni trăiesc în mahalale, în sărăcie extremă şi cu o educaţie precară.
Cosmin BACIU
FOTO: Valea Jiului Implicată

2 comentarii la „Vulnerabili din cauza sărăciei, lipsei educaţiei şi în faţa bolii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.