Un cumul de factori a aruncat CEH în insolvenţă

– Conformarea la reglementările de mediu
– Capitalul de lucru negative
– Grad de îndatorare ridicat
– Echipamente tehnologice cu un grad ridicat de uzură
– Vânzarea energiei electrice şi termice la un preţ inferior costului de producţie

Un cumul de factori a aruncat Complexul Energetic Hunedoara în insolvenţă. Raportul întocmit de administratorul judiciar privind cauzele care au dus la declanşarea stării de insolvenţă a fost publicat. Din document reiese că socieatea se confruntă cu o serie de probleme majore.
Analiza detaliată efectuată de administratorul judiciar cu privire la evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale a companiei a relevat faptul că intrarea în insolvenţă a SCE Hunedoara SA a fost cauzată de un cumul de factori care în final au condus la un deficit de lichiditate.
Conformarea la reglementările de mediu
Complexul Energetic Hunedoara are mari datorii în ceea ce priveşte neachiziţia ceertificatelor verzi şi a celor de carbon.  În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 780/2006, orice societate care produce energie pe cărbune are obligaţia achiziţionării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pe motiv că procesul de producţie este foarte poluant. Un certificat de CO2 dă dreptul de a emite o tonă de CO2, aceasta fiind şi cantitatea aproximativă rezultată la 1MWh produs şi livrat din amestecul de combustibil utilizat în centrale (cărbune şi gaz). Aceste certificate au fost alocate cu titlu gratuit până la finele anului 2012.
”Subliniem faptul că în conformitate cu regulamentul UE nr. 600/2012 se aplică o penalitate de 100 de euro, echivalentul în lei, la cursul de schimb lei/euro al BNR valabil la data de 1 mai a anului respectiv, pentru fiecare certificat de emisii de gaze cu efect de seră nepredat până la data de 30 aprilie a anului următor pentru anul precedent, ce constituie venit pentru Fondul pentru Mediu. Plata acestor penalităţi nu exonerează operatorul de la obligaţia restituirii certificatelor de CO2. Datorită situaţiei financiare dificile, începând cu anul 2014, societatea nu a avut resursele necesare în vederea achiziţionării certificatelor de CO2 apelând la surse externe de finanţare. În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/24.06.2015 privind acordarea unui împrumut către CE Hunedoara SA, la 14 iulie 2015 a fost încheiată o convenţie de împrumut între Ministerul Finanţelor Publice, SCE Hunedoara şi Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. Societatea a primit doar prima tranşă în sumă de 98.476.900 lei, din care suma de 43.327.084 lei a fost utilizată în vederea achiziţionării certificatelor de CO2 aferente anului 2014”, arată raportul administratorului judiciar.
Pentru perioada 2015-2018 societatea nu a mai reuşit să achiziţioneze în integralitate necesarul de certificate de CO2. Mai mult, SCE Hunedora a primit amenzi de la Fondul pentru Mediu pentru toate certificatele care nu au fost transmise la timp.
”În concluzie, aceste sume măresc pierderea înregistrată de debitoare şi cresc gradul de îndatorare”, mai arată raportul.
Totodată reducerea continuă a cantităţii de energie electrică şi termică produsă/livrată/vândută, precum şi a producţiei de cărbune extras sunt alte cauze care au dus la declanşarea insolvenţei.
”Analizând datele se constată trendul descrescător înregistrat de către SCE Hunedoara SA pe tot  parcursul perioadei analizate cu privire la energia electrică şi termică produsă/ livrată/ vândută şi a producţiei de cărbune extras, ceea ce indică o comprimare semnificativă a volumului activităţii curente. Astfel, energia electrică vândută descrie o traiectorie descendentă, comprimarea ei fiind una evidentă. Dacă în 2016 nivelul energiei electrice vândute era de 117.494 MWh/lună, în 2017 acestea se diminuează cu 22%, ceea ce conduce la înregistrarea unui total de 91.934 MWh/lună.
Curba se menţine şi în cursul anului 2018 când indicatorul atinge 74.850 MWh/lună, adică un regres de 19% faţă de anul precedent. În 2019, constatăm că diminuarea se păstrează, înregistrându-se un nivel de numai 62.402 MWh/lună. De asemenea, energia termică livrată prezintă tot un trend descrescător în perioada supusă analizei. Astfel, de la o mediei lunară de 8.590 Gcal atinsă în 2016 se ajunge la 8.199 Gcal în 2017. Curba se accentuează în anul 2018 când indicatorul atinge 6.657 Gcal/lună, adică o scădere cu 19%. În anul 2019 se atinge minimul de 5.663 Gcal/lună”, mai arată raportul.
Administratorul judiciar menţionează că ”educerea cantităţii de energie electrică şi termică vândute de SCE Hunedoara SA a condus la diminuarea semnificativă a nivelului resurselor financiare. Precizăm faptul că producţia proprie de cărbune este utilizată în realizarea energiei electrice şi termice. Se poate observa că producţia de cărbune extras s-a redus în anul 2017 cu 22% faţă de 2016. În anul 2018 acest indicator prezintă o scădere de 8% faţă de 2017. Trendul se menţine şi anul 2019, fiind înregistrată o diminuare de 23% faţă de 2018”.
Vânzarea energiei electrice şi termice la un preţ inferior costului de producţie
Preţul de vânzare al energiei electrice şi termice produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă este stabilit de Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, în timp ce preţul de vânzare pe piaţa concurenţială este stabilit de cerere şi ofertă.
”Mai mult, menţionăm un trend descrescător a bonusurilor de cogenerare stabilite pentru agenţii termici. Din analiza costurilor realizate pentru producerea energiei electrice şi termice comparativ cu preţurilor de livrare se constată că pe toată perioada analizată societatea se situează sub punctul de break-even, ceea ce denotă că societatea vinde producţia în pierdere ”, mai menţionează administratorul judiciar în raport. Rezultatul operaţional descrie pierdere pe toată perioada supusă analizei, potrivit aceluiaşi document.
Astfel, dacă în 2016 cuantumul pierderii era de 90.136.743 lei, în 2017 acesta creşte cu 2%, ceea ce conduce la înregistrarea unui total de 92.123.771 lei. Curba se accentuează în cursul anului 2018 când  indicatorul atinge 219.443.981 lei, adică un regres de 138% faţă de anul precedent.
”În 2019, constatăm că creşterea pierderii operaţionale se păstrează, înregistrându-se o medie lunară de 19.880.889 lei faţă de 18.286.998 lei.cPractic, aceste deprecieri ale situaţiei financiare a companiei au condus la o reducere a nivelului lichidităţilor şi implicit la creşterea gradului de îndatorare”,se mai notează în raport.
Capitalul de lucru negative
De la sfârşitul anului 2016, compania s-a confruntat cu un dezechilibru financiar care s-a adâncit o dată cu trecere timpului, astfel încât în luna anterioară deschiderii procedurii de insolvenţă diferenţa între datoriile pe termen scurt şi activele circulante capabile să genereze lichidităţi imediate era de 1.658.767.131 lei.
”Acutizarea lipsei de capital de lucru este confirmată şi de un nivel scăzut al lichidităţii curente, care relevă dificultăţile financiare cu care se confrunta societatea încă de la finalul anului 2017 şi care au devenit practic imposibil de gestionat în 2019”, mai arată raportul.
Grad de îndatorare ridicat
Gradul de îndatorare înregistrat de debitoarea CE Hunedoara SA în perioada analizată prezintă valori care se situează între 219% şi 348%.
”În condiţii normale şi de siguranţă, activitatea unei societăţi trebuie finanţată din alte surse decât cele proprii în proporţie de 50%.
O valoare sub 30% indică o rezervă în apelarea la finanţări externe, precum credite şi împrumuturi, în timp ce o valoare a acestuia peste 80% indică o dependenţă faţă de creditarea externă. Aşadar, pe toată perioada analizată, gradul de îndatorare înregistrat de debitoare se situează mult peste nivelul de siguranţă acceptat de acesta (50%), ceea ce indică dificultăţi semnificative în gestionarea eficientă a activităţii debitoarei. Din perspectiva acestui indicator de risc, putem spune că CE Hunedoara SA prezintă o dependenţă ridicată faţă de creditarea externă”, se mai arată în document.
Echipamente tehnologice cu un grad ridicat de uzură şi randamente în scădere
S-a constatat astfel că Mina Lupeni funcţionează încă cu echipamente puse în funcţiune din perioada  1964-1988, Mina Livezeni cu echipamente din 1975-1988, Mina Lonea din 1964-1989, Mina Vulcan din 1956-1989.
”Absenţa investiţiilor în echipamente a generat costuri mai mari de producţie, comparativ cu ipoteza în care ar fi beneficiat de o retehnologizare a imobilizărilor sale. Astfel, impactul asupra performanţelor financiare estre direct: consumuri crescute de materie primă, reparaţii conjuncturale. Un aspect extrem de important trebuie menţionat în acest caz, respectiv că, pe lângă costurile mari de producţie, lipsa echipamentelor necesare sau vechimea considerabilă a celor existente, pot conduce la apariţia unor accidente de muncă, caz în care consecinţele sociale ar fi dezastruoase şi ar antrena noi cheltuieli în averea societăţii”, mai arată raportul.
La Electrocentrala Deva s-au identificat inclusiv echipamente care au fost puse în funcţiune în anii 1969-1970 până în 1989.
Doar la termocentrala Paroşeni au fost realizate investiţii.
Astfel, Ministerul Finanţelor a contractat în beneficiul SCEH SA împrumuturile de la BCR, BRD şi BEI în cuantum total de 65.300.000 euro, subîmprumutate apoi acestuia, pentru finanţarea proiectului „Centrala Electrică Paroşeni” cu privire la instalaţia de desulfurare a gazelor reziduale şi la modificarea tehnologiei de colectare, transportare şi depozitare a zgurii şi cenuşii.
”Împrumuturile acordate au finanţat investiţiile pentru asigurarea conformităţii cu legislaţia de mediu a centralei Paroşeni (standardele Uniunii stabilite în Directiva privind emisiile industriale). Astfel de investiţii nu puteau genera producţii suplimentare sau reduce costurile de producţie care să permită obţinerea de venituri suplimentare din exploatare pentru rambursarea împrumuturilor. Acestea erau doar o condiţie prealabilă pentru ca centrală să îşi continue activitatea”, mai notează administratorul judiciar al CEH.
Sunt principalele cauze care au dus la declanşarea insolvenţei Complexului Energetic Hunedoara.
Cosmin BACIU

3 comentarii la „Un cumul de factori a aruncat CEH în insolvenţă

  • 30 martie 2020 la 08:22
    Permalink

    Ce m?suri se iau ?
    Ing Suciu mina Lupeni tot cu furatu pe la prepara?ia Coroie?ti cu fr??iorul branzan marele specialist pensionar angajat la ceh
    Alo poli?ia dormi?i ?
    Ave?i ochii închi?i

    Răspunde
  • 31 martie 2020 la 13:40
    Permalink

    o tampenie mai mare nu am auzit de la teroristii lui iliescu din 89.
    adica nu a avut CA platit cu bani din greu, nu a avut directori si tot felul de sefi ce au luat bani cu gramada si s-au imbogatit, au fost platiti ca sa nu fie nimeni vinovat. s-au bagat bani in s.e.paroseni
    ca sa stea cu un director fost secretar de stat ce a bagat sistemul energetic in importuri dupa ce se exporta energie electrica, dar nimeni nu-i vinovat.
    treziti-va, lasati hotia si aduceti-i pe vinovati in fata legii adevarate nu cea a psd ce protejeaza hotii.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.