Peste 1,5 miliarde de lei vor fi îngropate în subteranele Vãii Jiului. Planul National Integrat în domeniul Energiei si Schimbãrilor Climatice 2021-2030 prevede faptul cã pentru închiderea mineritului din Valea Jiului este necesarã suma de 1,5 miliarde de lei.
Documentul este lansat în dezbatere publicã de Ministerul Economiei. Singurul ajutor de stat care poate fi acordat de statul român este cel pentru închiderea minelor de cãrbune.
”Singurul ajutor de stat care se acordã pentru cãrbune este în conformitate cu prevederile Deciziei CE 787/2010 privind acordarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive, urmând a se face activitãti de închidere a lucrãrilor miniere si de ecologizare a perimetrelor miniere afectate. Statul român a notificat initial închiderea a trei unitãti miniere din Valea Jiului. Ajutorul de stat SA 33033 a fost autorizat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2012) 1020 final din 22 februarie 2012. Ulterior acest ajutor de stat s-a modificat prin includerea a încã douã unitãti miniere din Valea Jiului. Ultima modificare a ajutorului de stat a fost reautorizatã prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2018) 1001/ final din 16 februarie 2018. Ajutorul de stat pentru închiderea minei de cãrbune Petrila, Paroseni si Uricani este administrat de Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. (SNIMVJ), iar Ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cãrbune Lonea si Lupeni este administrat de Complexul Energetic Hunedoara S.A (CEH)”, aratã documentul.
În total, pentru închiderea mineritului din Valea Jiului este prevãzutã suma de 1.595.388.000 lei.
Reconversie profesionalã
Documentul postat pe site-ul Ministerul Energiei vorbeste si de reconversie profesionalã. La initiativa mediului privat, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri va sustine proiectul pentru centrul de reconversie profesionalã / training în Valea Jiului. Acesta are ca obiectiv realocarea, recalificarea si îmbunãtãtirea competentelor lucrãtorilor, educatia, initiativele legate de cãutarea unui loc de muncã si start-up-urile, în dialog cu partenerii sociali. Se va avea în vedere posibilitatea de reconversie inclusiv cãtre sectoare de activitate unde existã un deficit masiv al fortei de muncã, precum constructii sau infrastructurã feroviarã si rutierã.
”Se va urmãri obtinerea finantãrii prin Fondul de Modernizare din cadrul Mecanismului ETS, Faza 4 (2021 – 2030). De asemenea, la începutul anului 2020, Ministerul Fondurilor Europene a lansat Programul Operational Capital Uman, cu un buget de 2 mil. EUR, ce vizeazã îmbunãtãtirea nivelului de competente profesionale si cresterea gradului de ocupare a somerilor si persoanelor inactive din Valea Jiului. Valoarea maximã a unui proiect care poate fi depus este 400.000 EUR, fiecare proiect sprijinind cel putin 100 persoane. Viitoarele proiecte vor fi implementate în localitãtile Petrosani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lupeni si Uricani”, aratã documentul.
Pânã în anul 2023, statul român va aloca suma de 62.290.000 lei pentru somajul si venitul de completare necesar minerilor care vor fi disponibilzati.
În Noiembrie 2019, statul român a adoptat Ordonanta de urgentã nr. 69/2019 pentru aplicarea unor mãsuri de protectie socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare de Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A si Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. în perioada 2019-2024. Ordonanta prevede acordarea venitului lunar de completare, ca mãsurã de protectie socialã de care beneficiazã persoanele disponibilizate în din cadrul societãtilor pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitiv. Întrucât societãtile mentionate se aflã într-o regiune monoindustrialã, aceste mãsuri se impun pentru a atenua impactul social al schimbãrilor structurale presupuse de închiderea minelor de cãrbune necompetitive din Valea Jiului, si implicit pentru a promova o tranzitie justã, având în vedere politicã legislativã a statului român si cerintele corelãrii cu reglementãrile interne si ale armonizãrii legislatiei nationale. Din perspectiva normelor europene în materie de concurentã mãsurile propuse nu constituie un ajutor de stat.
Cosmin BACIU
