Turismul nu reprezintã o alternativã viabilã la minerit. Cel putin nu încã. Într-o perioadã când unitãtile miniere se închid rând pe rând, turismul, ramurã pe care autoritãtile din Valea Jiului, au pariat nu poate fi viabil pentru a suplini industria extractivã. Turismul nu poate fi alternativã la minerit.
“Turismul nu este o alternativã 100%. Poate sã fie undeva între 20-30% din ceea ce înseamnã aceastã activitate economicã a mineritului.  Pot fi si alte activitãti complementare. Pentru a fi o alternativã  trebuie investitii în infrastructura de turism, în toatã Valea Jiului si complementar cu  aceste investitii directe în turism sunt  necesare investitii în infrastructura localã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani.
În zilele acestea se vorbeste de o strategie a Vãii Jiului, în care  turismul, din nou este adus în atentie. Conducerea Universitãtii din Petrosani, angrenatã în acest proces de întocmire a strategiei, sustine cã pentru ca turismul sã fie o realã alternativã este nevoie de fonduri impresionante. În plus, turismul din Valea Jiului trebuie vãzut ca un tot unitar.
“Alternativa în  turism se realizeazã cu finantare mare si se recupereazã pe termen lung. Fãrã niste investitii europene masive pentru  dezvoltarea unui turism modern, al secolului XXI nu se pot atrage turisti. Numai cu  fonduri europene si cu seriozitate si cu o gândire strategicã la nivelul întregii Vãi a Jiului se va reusi. Trebuie gânditã în ansamblu Valea Jiului si atunci turismul este o alternativã viabilã”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãtii Petrosani.
Ani la rândul autoritãtile locale din Valea Jiului au vorbit de turism ca alternativã la sistemul minier. În acest sens, în Valea Jiului au fost demarate si proiecte ambitioase pentru dezvoltarea domeniilor schiabile, dar niciun astfel de proiect nu a fost  finalizat.
Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administratiei locale de la Petrosani sã devinã realitate în ceea ce priveste dezvoltarea statiunii montane Parâng. Autoritãtile locale de la Petrosani au început lucrãrile la dezvoltarea  domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petrosani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, douã telegondole, sapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã si 7 masini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã continã si douã centre turistice, o cabanã si o instalatie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro.
Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinantare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului si autoritãtile publice locale este urmãtorul, unitãtile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai putin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislatia în vigoare, exceptând domeniul schiabil,  unitãtile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai putin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentatiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislatia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului finanteazã procurarea instalatiilor de transport pe cablu si montajul acestora, în limita fondurilor disponibile.
Cosmin BACIU