Colindele crailor au rãsunat la Lupeni

Câteva zile ne mai despart de marea sãrbãtoare a Nasterii Mântuitorului Isus Hristor. Craii din toate colturile tãrii au vestit faptul cã în câteva zile sãrbãtorim nasterea Mântuitorului Isus Hristos.
Colinda Crailor are un singur corespondent în tarã, respectiv Viflaimul din Maramures, si s-a  pãstrat nealterat, desi obiceiul a fost interzis de regimul comunist.
“Tinem foarte mult la ceea ce a însemnat trecutul nostru, tinem foarte mult la traditiile noastre. Anul acesta am dorit sã facem în asa fel ca acest eveniment sã fie unul mai mare fatã de cele care au fost pânã acum. Ne aflãm la editia XXVI si trebuie sã întelegem cã acest eveniment a fost conceput de Emil Pãrãu acum 26 de ani si multi ani s-a ocupat exclusiv de acest festival al crailor, iar de câtiva ani de zile ne-am implicat si noi ca si comunitate pentru cã atunci când facem aceste parteneriate reusim sã facem lucrurile mai frumoase. Anul acesta am organizat în parcul de la CAP pentru cã ne-am dorit sã vinã cât mai multã lume. Le doresc tuturor multã sãnãtate si sã avem parte doar de bucurii si sã pãstrãm aceste traditii ale momârlanilor din Valea Jiului  pentru cã prin ele noi existãm”,  a declarat Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.
Festivalul Crailor este o comoarã culturalã a oamenilor din Valea Jiului. Pãstrat cu sfintenie, generatie dupã generatie, de momârlanii din satele Vãii Jiului, colindul Crailor a devenit, de câtiva ani buni, gratie fericitului parteneriat încheiat în acest scop de Primãria si Consiliul local al municipiului Lupeni, firma Comexim R Lupeni si trupele de colindãtori din zonele rurale ale Vãii Jiului, unul dintre cele mai emotionante spectacole de colinde care au loc în aceastã regiune.
“Este o editie deosebitã pentru cã sala era destul de micã si nu încãpeau cei care doreau sã vinã si sã urmãreascã aceste traditii iar anul acesta primãria Lupeni s-a gândit sã facã acest  festival în parc ceea ce este un lucru deosebit unde mii de oameni vor putea participa la acest spectacol. Traditia continuã pentru cã vrem sã facem si turism, iar  turismul fãrã traditie nu se poate. Ne bucurãm cã tinerii sunt cei care pãstreazã traditia si azi au venit în numãr foarte mare sã ne  colinde”, a spus Emil Pãrãu, coorganizator.
Dubasii de la Sãvârsin sunt cunoscuti pentru faptul cã an de an au colindat la Casa Regalã a României.

“Este o onoare sã participãm cu dubasii de la Sãvârsin alãturi de toti ceilalti crai la acest frumos spectacol.
La Sãvârsin existã domeniul regal, acolo unde Regele Mihai, trecut de doi ani la cele vesnice, iar dubasii de la Sãvârsin au fost preferatii Majestãtii Sale”, a spus Ioan Vodicean,  primarul din Sãvârsin.
Craii din Valea Jiului, ansamblul folcloric ”Junii Petrileni”, Ansamblul ”Flori de Mãr” din Curtesti din judetul Botosani si Dubasii din Sãvârsin din judetul Arad au adus la Lupeni într-un spectacol maraton atmosfera unicã a celor mai frumoase sãrbãtori populare si crestine: Crãciunul si Anul Nou. Copii si feciorii din satele momârlanilor se pregãtesc si ei de Crãciun pentru a vesti Nasterea Domnului în Ajun.
De cum se lasã postul de Crãciun, ei se întâlnesc la repetitii si învatã colinde strãvechi, tipice Vãii Jiului. Cea mai cunoscutã este trupã de ”Crai”, prezentã mai ales în zona vesticã a Vãii Jiului. Este o formatie de tineri, care trebuie sã fie neapãrat în numãr impar. Fiecare membru întruchipeazã câte un personaj din ziua Nasterii Domnului, în special trupa redã  confruntarea dintre Irod si ce Trei Crai de la Rãsãrit, precum si urmãrirea stelei vestitoarei de cãtre ciobani.
Crai îmbracã frumoase costume populare momârlãnesti, ciobani îmbracã cojoace si poartã, de regulã, clopote mari si mãsti înfricosãtoare, care sperie duhurile rele. În seara de Ajun, ei pornesc din casã în casã la colindat, ca sã aducã vestea Nasterii Domnului. Se spune cã fiecare casã trebuie  colindatã, minim de un grup de colindãtori, pentru ca sã fie binecuvântatã de Dumnezeu.
Cosmin BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.