Temperaturile au scãzut considerabil în Valea Jiului, iar în lipsa unor solutii concrete pentru furnizarea agentului termic în sistem centralizat, conducerea Universitãtii din Petrosani a decis sã treacã pe sistemul alternativ de încãlzire.
Costurile sunt mai ridicate, dar si randamentul încãlzirii pe gaz metan este mai bun.
“Am dat drumul la cãldurã în toate spatiile de învãtãmânt în asa fel încât activitãtile didactice sã se desfãsoare în bune conditii. Avem pentru fiecare clãdire un sistem de încãlzire propriu pe gaz si acest lucru ne permite reglarea si asigurarea temperaturilor care se impun în sãlile de curs si seminarii, în laboratoare si la cãminele studentesti. Ne permite o optimizare a tot ceea ce înseamnã cãldurã, lucru care este necesar atunci când te gospodãresti cu o sumã de bani pe care o ai la îndemânã. Am reusit sã avem si conditii de desfãsurare a activitãtilor foarte bune dar si cu o eficientizare în ceea ce înseamnã cheltuieli”, a declarat prof. univ, dr. ing. Radu Sorin Mihai. Clãdirile Universitãtii din Petrosani sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, însã incertitudinea care planeazã asupra acestui serviciu i-a determinat pe cei de la institutia de învãtãmânt superior sã ia mãsuri. În acest sens, date fiind si temperaturile scãzute din ultimele zile, s-a decis pornirea centralelor pe gaz metan.
“Costurile sunt putin mai mari pentru cã si costul gazului creste an de an dar în conditiile în care cum a fost termoficarea anul trecut când nu a reusit sã ne asigure parametrii pentru încãlzirea unor spatii de învãtãmânt, decât sã plãtim la termoficare si sã nu avem conditiile pe care le dorim, atunci este preferabil chiar si cu costuri mai mari sã utilizãm centralele noastre pe gaz si sã avem conditii bune pentru desfãsurarea activitãtilor în campusul universitar”, a mai spus sursa citatã.
Universitatea din Petrosani primeste fonduri si de la minister pentru a plãti o parte din cheltuielile cu încãlzirea.
“Avem o cotã care ni se dã, am fãcut si anul trecut si în acest an niste demersuri pentru cã fiind într-o zonã care este mult mai friguroasã pe o perioadã de sase luni din an, fatã de alte universitãti. Noi, Suceava si Brasov suntem centrele universitare unde aceste cheltuieli sunt mai mari. Anul trecut am primit 300 de mii de lei în plus pentru aceste utilitãti si sperãm ca si în acest an sã obtinem niste fonduri. Acum se analizeazã si în cadrul Consiliului National de Învãtãmânt Superior care dã un gir înainte de a primi acesti bani. Am argumentat cu temperaturile care au fost si anul trecut dar si în lunile trecute”, a mai precizat rectorul institutiei de învãtãmânt superior din Valea Jiului.
Clãdirile sunt mari, existã 12 corpuri de învãtãmânt, iar facturile sunt pe mãsurã. Pânã acum câtiva ani, termoficarea a fost cea mai optimã variantã pentru încãlzirea clãdirilor universitãtii din Petrosani. Randamentul era mult mai bun decât cel al gazului metan, iar facturile se puteau plãti esalonat.
“Acolo avem spatiile în comodat si cheltuielile nu sunt la fel de mari pentru cã avem câte o salã de curs la fiecare extensie la Deva, Horezu si Hunedoara. Problemele mari sunt la noi pentru cã avem 12 spatii mari de învãtãmânt, 22 în total cu celelalte spatii si clãdirile sunt unele dintre ele vechi si nu putem creste eficienta energeticã. La cãmine si la alte spatii unde am putut sã crestem eficienta energeticã. Cãutãm si din venituri proprii si de la minister sã oferim cele mai bune conditii”, a mai spus conducãtorul institutiei de învãtãmânt superior din Valea Jiului.
Între 75.000 si 200.000 de lei plãteste, lunar, Universitatea din Petrosani pentru încãlzirea spatiilor de învãtãmânt.
Cosmin BACIU
