Inelul de care depinde viitorul CEH, se apropie de final

Lucrãrile la inelul de 400 kV al României se apropie de final. De aceste lucrãri depinde viitorul Complexului Energetic Hunedoara.
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA a organizat o vizitã de lucru pe santierul Liniei Electrice Aeriene 400 kV Portile de Fier – (Anina) – Resita, componentã a trecerii la 400 kV a axului Portile de Fier – Resita – Timisoara – Sãcãlaz – Arad, parte din proiectul de închidere a Inelului de 400 kV al României, în zona de vest si sud-vest. Cu acest prilej, participantii la vizita de lucru au asistat la ridicarea stâlpului 131 de pe traseul liniei.
„Având în vedere ritmul mai accelerat al cresterii economice din zona de vest a tãrii, acest proiect se înscrie în seria celor care vor dezvolta infrastructura necesarã sustenabilitãtii si continuãrii investitiilor în economie. Dificultãtile si provocãrile constructiei acestui proiect de anvergurã nationalã si de o complexitate tehnicã ridicatã nu ar fi putut fi depãsite fãrã dãruirea si perseverenta profesionistilor care însufletesc Transelectrica, fãrã reperele profesionale si modelele umane care îi ghideazã în activitatea lor. Faptul cã aceastã linie electricã aerianã, cu o însemnãtate deosebitã pentru economia nationalã, se materializeazã este meritul zecilor de experti exceptionali care contribuie la realizarea tuturor obiectivelor de investitii ale Companiei”, a declarat Claudia-Gina ANASTASE, Presedinte Directoratului CNTEE Transelectrica SÃ.
Obiectivul de investitii aduce o contributie  semnificativã la cresterea performantelor retelei, dar si la cresterea capacitãtii de racordare la retea atât pentru noi consumatori de energie care doresc sã-si dezvolte activitãtile în zona de vest si de sud-vest, cât si pentru racordarea de surse de producere a energiei  electrice, în special a celor regenerabile. Realizarea acestui obiectiv de investitii, corelat cu retehnologizarea Statiei Electrice de Transformare Resita si interconexiunea cu Serbia prin Linia Electricã Aerianã 400 kV Resita – Pancevo, va conduce la o crestere semnificativã de pânã la 500 MW atât a capacitãtii de preluare de consumatori noi, de surse noi de producere a energiei electrice, cât si a capacitãtii de transport transfrontalier. Aceste capacitãti vor creste pânã la 1000 MW, la finalizarea întregului Ax Banat Portile de Fier – Resita – Timisoara – Sãcãlaz – Arad. Aceste proiecte de investitii majore creeazã premisele unei dezvoltãri economice durabile.
Legãtura cu CEH
De-a lungul timpului au existat discutii în ceea ce priveste soarta Complexului Energetic Hunedoara dupã finalizarea lucrãrilor la inelul de 400kV.
Complexul Energetic Hunedoara, care înglobeazã douã mine de huilã din Valea Jiului si centralele electrice de la Paroseni si Mintia Deva, ar putea functiona pânã în 2024, moment când va fi închis inelul de 400 kV din partea de centru-vest a tãrii, care va duce la mãrirea schimburilor transfrontaliere. Informatiile au fost prezentate în cadrul unei discutii pe care sindicalistii de la CEH le-au avut la Ministerul Energiei, legatã de modul în care societatea energeticã poate accesã un ajutor de tip SIEG  (servicii de interes economic general) pentru cele douã termocentrale.
“Stiti, probabil, cã inelul de 400 kV a Transelectrica nu este finalizat, este un proiect pe termen lung, probabil spre prima parte a urmãtoarei decade acest inel va fi finalizat. Însã, pânã la finalizarea acestor lucrãri complexe, grupurile de la Deva si Paroseni continuã sã aibã un rol extrem de  important în echilibrarea si decongestionarea retelei, inclusiv pentru a permite lucrãri de modernizare la retea”, spunea în anul 2016, Victor Grigorescu, ministru al Energiei.
Cosmin BACIU

2 comentarii la „Inelul de care depinde viitorul CEH, se apropie de final

  • 4 octombrie 2019 la 06:59
    Permalink

    Termocentrala Paroseni trebuie sa ramana in sistem si dupa 2024 ca rezerva in caz ca sunt probleme in tarile vecine (razboi , …) iar Termocentrala Paroseni este modernizata de japonezi si indeplineste toate cerintele de mediu .

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.