Organizatiile Greenpeace si Bankwatch România au lansat la Palatul Cultural al Minerului din Lupeni, raportul “Tranzitie justã în Hunedoara – Diversificare economicã, echitabilã si durabilã”.
La întâlnire au venit si primarii din Valea Jiului, prefectul judetului, dar si reprezentanti ai ONG-urilor, care au aflat despre un raport realizat în urma unor studii ce au durat aproximativ un an de zile si care au avut la bazã modele din alte tãri europene, la fel de afectate de restructurarea industriei. „Ne concentrãm pe acest raport ce vine într-un  context favorabil, spunem noi, Valea Jiului este o regiune-pilot în cadrul Platformei Regiuni Miniere în Tranzitie, la nivelul CE si stim cã în aprilie au venit reprezentantii Comisiei Europene pentru prima oarã într-o regiune minierã, din cele 42 de regiuni care sunt în UE, dupã care primarii din Valea Jiului au fost invitati de Comisia Europeanã sã participe la Bruxelles, unde au semnat un memorandum pentru tranzitie justã, prin care îsi asumã cã vor dezvolta Valea Jiului”, a spus Vlad Cãtunã, Greenpeace România.
În plus, la aceastã  întâlnire s-a vorbit si despre modul în care Ministerul Fondurilor Europene se ocupã de strategia de dezvoltare a acestei zone, iar acest lucru vine, spun cei care au conferentiat la Lupeni, fix în completarea ideii lor. De altfel, s-au vorbit si la concret de posibile proiecte ce vor putea primi finantare.

„Noi ne-am propus sã pornim de la ceea ce existã deja aici si sã construim peste. Cum putem sã mergem mai departe, pornind de la ceea ce avem. Pentru sectorul  primar am propus câteva oportunitãti antreprenoriale, atât pentru mediul rural, în principal, pentru tineri fermieri, sau valorificând potentialul turistic prin agro-pensiuni, deopotrivã cu cel agricol. Pe industrie, ne-am uitat le cele ce au avut cea mai mare ratã de crestere în ultimii ani. De exemplu: industria lemnului, textilã, alimentarã, în strânsã  legãturã cu celelalte, iar pe servicii ne-am uitat la  posibilitãti de sprijin pentru micile afaceri pentru IMM-uri si la turism”, a adãugat si  Rodica  Burlacu, Cercul Român de Politici  Economice CEROPE.
Cei care au participat la eveniment  recunosc cã studiul dã doar niste directii si ne aratã ce am putea sã facem, dar sunt primele cifre concret dimensionate.
„Valea Jiului, din  punctul meu de vedere, este zona cu potentialul cel mai mare de dezvoltare, asa cum aratã harta judetului. Eu cred cã aici se pot face lucruri ce pot deveni motorul de dezvoltare al judetului chiar. Am depãsit faza la care toatã greutatea administrãrii ti dezvoltãrii Vãii Jiului a fost pusã doar pe umerii administratiei publice locale si nici nu era corect asa ceva”, a adãugat Fabius Kiszely, prefectul judetului Hunedoara.
Vorbim acum despre o schimbare, o schimbare pe care o simt si primarii, iar gazda evenimentului, primarul de la Lupeni s-a declarat optimist. „Scopul nostru este de obtine  fonduri europene si le vom obtine, pentru cã avem aceastã promisiune de la Guvern, dar noi trebuie sã mergem acolo foarte bine pregãtiti si uniti. Acesta este lucrul pe care noi ni-l dorim ca sã ne atingem toate punctele importante ale fiecãrei comunitãti si, în mod deosebit, pentru toatã Valea Jiului”,  a completat Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.

Scenariile de dezvoltare ce au fost prezentate la acest seminar pun accent pe numãrul de locuri de muncã create, costurile si beneficiile rezultate. În  sectorul primar, care include microferme de  animale sau cultivarea arbustilor fructiferi, spun cei care au elaborat studiul, pânã în 2030, se pot crea beneficii nete de 420 milioane lei si 760 de locuri de muncã. Sectorul secundar (energie regenerabilã, cresterea eficientei energetice a clãdirilor etc ) ar produce beneficii nete de 150 milioane lei si 1.520 locuri de muncã. Nu în ultimul rând, impactul total al sectorului tertiar (dezvoltarea structurilor de sprijin, agro-pensiuni, turism în naturã) va fi de 181,27 milioane de lei si 434 de locuri de muncã.
Diana Mitrache