Roxana Mânzatu – “Sunteti o zonã urbanã, cu municipii si orase, si acest lucru vã uneste în accesarea de fonduri si în rezolvarea problemelor”

Tiberiu Iacob Ridzi – “Aceastã problemã a Vãii Jiului nu a putut fi rezolvatã de niciun Guvern din ultimii 30 de ani”

Dãnut Buhãescu – “Am asteptat un sprijin serios din partea Guvernului si acest lucru nu este de ieri, de azi. Acest lucru deja este o vrãjealã pentru cã am vãzut acest lucru si la rectificare”

Valea Jiului va face parte din ITI – investitii teritoriale integrate. Cel putin asta  pregãtesc oficialii guvernamentali. Un miliard de euro este suma  alocatã de Comisia Europeanã  pentru investitiile teritorial  integrate din România.
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, s-a aflat, la finele sãptãmânii trecute, în Valea Jiului. Guvernul promite cã Valea Jiului, si nu numai, va face parte dintr-o astfel de organizare. Primarii sunt, însã reticenti.
Roxana Mânzatu – “ITI va veni cu un buget consistent”
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, a dat asigurãri cã Valea Jiului va fi inclusã în ITI. Deocamdatã nu este elaboratã o hotãrâre de Guvern în acest sens. Sunt puse la dispoizitia României,  fonduri europene de ordinul zecilor de milioane de euro.
“Sunteti o zonã urbanã, cu municipii si orase, si acest lucru vã uneste în accesarea de fonduri si în rezolvarea problemelor. Avem multe ADI în tarã, fie cã sunt pe implementarea proiectelor de apã, fie pentru a dezvolta anumite zone. Mai departe pentru perspectiva integratã a zonei dorim sã avem câteva investitii mai de impact care sã adauge valoare acestei zone. Trebuie sã vedem cum investim astfel încât sã acoperim pe zone câteva oportunitãti de dezvoltare si mai apoi sã facem investitii în fiecare localitate. În ceea ce priveste stadiul în care noi ca si Guvern si Ministerul Fondurilor Europene implicit suntem în pregãtirea  programelor 2021-2027 inclusiv  prevenirea zonelor în care vom aplica acest ITI. Pentru Valea Jiului, Uniunea Europeanã, prin proiectul regiunilor carbonifere în tranzitie, oferã acest sprijin prin aceastã expertizã si Valea Jiului va beneficia de o strategie de dezvoltare”,  a declarat, la  Petrosani, Roxana Mânzatu, ministrul Fondurilor Europene. Oficialul guvernamental a precizat cã în luna octombrie se va semna, la Bruxelles contractul de finantare. Apoi, într-un termen de 9 luni, expertii vor elabora strategii de  dezvoltare coerente si unitare pentru Valea Jiului.
“Contractul îl vom semna în octombrie cu Comisia Europeanã si am vãzut cã deja ati semnat un parteneriat la Bruxelles în acest sens. Acest parteneriat era necesar pentru a putea continua cu asistenta tehnicã pe care Comisia ne-o va da pentru  dezvoltarea strategiei din Valea Jiului. În luna octombrie expertii Comisiei Europene îsi vor intra în drepturi si se vor apuca de lucru la strategii. În nouã luni ei au spus cã vor elabora aceste strategii iar acum noi suntem la debutul negocierilor pe care România le are cu Comisia Europeanã iar între 17-19 septembrie la Bucuresti ne întâlnim pentru prima datã sã vedem cum vor arãta aceste ITI –uri. Acest proces se va duce pânã jumãtatea  anului viitor si regulile de eligibilitate sunt cele pe care noi le punem. Acestea sunt decise tot în  regulamentele europene”, a  mai  subliniat sursa citatã.
Astfel de ITI-uri vor mai fi realizate la nivelul tãrii. Un milliard de euro este bugetul alocat pentru investitiile  teritoriale integrate.
“Chiar dacã nu avem o hotãrâre de Guvern adoptatã Valea Jiului ITI este o certitudine si nu va fi singurul din tarã. Ce nu as vrea, legat de ITI sã se înteleagã, este faptul cã avem o întelegere fantezistã despre ceea ce înseamnã Investitia Teritorial Integratã. Multã lume s-a uitat la ceea ce s-a întâmplat în zona Deltei si la suma de un miliard de euro alocat acestei zone. În acest miliard intrã si finantãrile din POIM cum ar fi podul de la Brãila care are jumãtate din acest buget, intrã proiectele pe apã, intrã reabilitarea Spitalului Judetean din Tulcea. Când dai la o parte toate aceste mari investitii care oricum erau noncompetitive  rãmân câteva sute de milioane de euro pe care dânsii îi au la dispozitie pentru infrastructurã pe PNDL. ITI va veni cu un buget consistent si important este ca sã vã gânditi proiectele în asa fel încât sã poatã fi implementate. Nu ascund faptul cã ar fi bine sã gãsim maniera de a finanta studiile de fezabilitate ca în 2021 sã putem cheltui banii”,  a mai precizat Roxana Mânzatu, la Petrosani.
Tiberiu Iacob Ridzi – “Noi am mai trãit o experientã cu zonele defavorizate”
Valea Jiului a mai “beneficiat” de proiecte cu destinatie, teoretic,  precisã. Practic, în perioada în care Valea Jiului a fost declaratã zonã  defavorizatã, au existat anumite  facilitãti pentru cei care urmau sã  realizeze afaceri aici, însã au existat lacune care au adus deservicii zonei.  S-au creat afaceri cu sediul social în Valea Jiului, însã productia efectivã se desfãsura în alte centre ale tãrii.
“Faptul cã se doreste sã se facã ITI în mai multe zone din România, rugãmintea mea ar fi sã aveti grijã la aceastã chestiune pentru cã noi am mai trãit o experientã cu zonele defavorizate când ideea a plecat din Valea Jiului, s-au fãcut 20 si ceva de zone defavorizate în tarã si s-au fãcut prost. Atunci a fost o problemã, si anume nu s-a specificat cã activitratea sã se desfãsoare aici. Banii i-au luat si au plecat în altã parte. Dacã se va dilua aceastã chestiune cu ITI si vor fi 20 si ceva de zone în România, atunci nu se va rezolva absolut nimic, ba mai mult ne încurcã. Valea Jiului este o zonã specialã din mai multe puncte de vedere, si economic pentru cã suntem o zonã monoindustrialã, suntem 6 orase pe circa 60 de kilometri. Practic, suntem un oras mai mare cu mai multe sectoare, ca la Bucuresti, dar ideea este cã aceastã problemã a Vãii Jiului nu a putut fi rezolvatã de niciun Guvern din ultimii 30 de ani”,  i-a replicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani, ministrului Fondurilor Europene.
O altã problemã cu care se  confruntã judetul Hunedoara este cea a cofinantãrii proiectelor europene. Inclus în regiunea de Vest, regiune dezvoltatã datoritã economiei judetelor Timis si Arad, judetul Hunedoara si Caras sunt nevoite sã asigure o cofinantare aproape imposibilã.
“Acum existã o perspectivã serioasã prin acest ITI sã reusim sã rezolvãm câteva probleme. Nu trebuie neglijatã componentã de IMM-uri. Hunedoara si Carasul sunt cu Aradul si Timisul (judete –n.r.) care sunt foarte dezvoltate, iar contributia IMM-urilor este cu 15% mai mare decât în alte  regiuni, precum la Cluj sau regiunea Sud, ceea ce vine ca încã o greutate pentru oamenii de afaceri din Valea Jiului. Ei trebuie sã punã o contributie mai mare decât cei care sunt în alte regiuni. Locurile de muncã sunt  create, în primul rând, de sectorul  privat”, a mai spus primarul.
De investitii integrate în Valea Jiului se vorbeste de ani de zile. S-a semnat si un protocol, au fost aprobate hotãrârile de consiliu pentru realizarea unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitarã, însã procedura nu a fost efectiv finalizatã.
“Noi, primarii, am semnat sã lucrãm împreunã, avem si un ADI Dezvoltare pe care nu l-am finalizat, dar vom merge cu el pânã la capãt. Suntem pregãtiti, vrem sã mergem mai departe, dar decizia finalã este la Guvernul României pentru a înfiinta acest ITI, dar sã nu se dilueze ideea si sã pãtim ca acum 10 ani. Problema Vãii Jiului este o problemã, în primul  rând a Guvernului României, este o problemã a acestei tãri de-a lungul ultimilor 50-60 de ani. Au venit aici foarte multi oameni care au lucrat în minerit si a rãmas pe umerii autoritãtilor locale si judetene. Acest ITI ne poate ajuta, acum, în al 12-lea ceas sã facem ceva”,  a mai spus  primarul din Petrosani.
Dãnut Buhãescu – “Am asteptat un  sprijin serios din partea Guvernului. Acest lucru deja este o vrãjealã”
Primarul orasului Uricani, Dãnut Buhãescu, a fost cel mai vocal. Acesta si-a exprimat nemultumirea la adresa Guvernului. Edilul din cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului, desi face parte din partidul aflat la guvernare, a subliniat cã nu mai crede în promisiunile fãcute de cei de la centru.
“Am asteptat un sprijin serios din partea Guvernului si acest lucru nu este de ieri, de azi. Acest lucru deja este o vrãjealã pentru cã am vãzut acest lucru si la rectificare. Avem impresia cã partea a doua de rectificare este intentionat împinsã. Valea Jiului are mare nevoie de toatã atentia Guvernului pentru cã noi administratiile locale avem bugetele secãtuite. Dupã plecarea a zeci de mii de mineri nu s-a pus nimic în loc. Noi din aceste bugete secãtuite am demonstrat cã avem capacitatea de a atrage bani.  Principala problemã este partea de finantare proprie pentru cã eu am capacitatea de cofinantare zero barat. Numãrul unu cel mai important pentru noi în Valea Jiului pentru noi ca administratii publice locale care încercãm sã dezvoltãm zonã sunt propriile noastre venituri si atunci nu vom mai deranja pe nimeni. Eu sunt de pãrere cã si acum la rectificare trebuia sã primim o sensibilizare în plus din partea Guvernului. Îmi este teamã cã acest ITI de care spuneti cã va dezolta toatã tara nu va fi ce trebuie”, a spus  în fata ministrului Fondurilor Europene, Dãnut Buhãescu, primarul orasului Uricani.
ITI reprezintã un instrument de punere în aplicare a strategiilor teritoriale într-o manierã integratã. Acesta nu constituie o operatiune sau o prioritate secundarã în cadrul unui program operational. În schimb, ITI permite statelor membre sã punã în aplicare programe operationale la nivel intersectorial si sã recurgã la finantare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operationale, pentru a asigura punerea în aplicare a unei strategii integrate pentru un teritoriu specific. Ca atare, existenta ITI va  conferi statelor membre atât flexibilitate în ceea ce priveste elaborarea programelor operationale, cât si  eficientã în materie de punere în  aplicare a unor actiuni integrate prin finantare simplificatã.
Orice zonã geograficã care are  caracteristici teritoriale specifice poate face obiectul unei ITI, de la anumite cartiere urbane cu multiple conditii defavorabile, pânã la nivel urban,  metropolitan, urbanrural, subregional sau interregional. De asemenea, o ITI poate determina realizarea de actiuni integrate în unitãti geografice independente, având caracteristici similare în cadrul unei regiuni (de exemplu, o retea de orase de dimensiuni mici sau medii). Nu este obligatoriu ca o ITI sã acopere întregul teritoriu al unei unitãti administrative. În plus, o ITI este potrivitã pentru realizarea de actiuni în contextul unei cooperãri teritoriale europene (CTE). De exemplu, ITI  într-un context transfrontalier poate fi utilizatã pentru punerea în aplicare a unei strategii integrate de dezvoltare urbanã în orase transfrontaliere. Actiunile adaptate necesitãtilor  teritoriale specifice pot fi sprijinite prin intermediul instrumentului ITI. Totusi, contextul cooperãrii trebuie sã fie în continuare respectat. Acesta este motivul pentru care regulamentul CTE prevede cã orice organism intermediar desemnat pentru punerea în aplicare a unei ITI trebuie sã fie un organism înregistrat legal, instituit de autoritãtile sau organismele publice din cel putin douã tãri participante sau o GECT (articolul 11 din Regulamentul privind CTE). Actiunile care urmeazã sã fie puse în aplicare prin intermediul ITI vor contribui la obiectivele tematice ale axelor prioritare relevante ale  programului operational (programelor operationale), precum si la obiectivele de dezvoltare ale strategiei teritoriale. Acestea pot include investitii din Fondul european de dezvoltare  regionalã (FEDR), Fondul social  european (FSE) si Fondul de coeziune. Finantarea poate fi însotitã de sprijin financiar din partea Fondului european agricol pentru dezvoltare ruralã (FEADR) sau a Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF). Nu este obligatoriu ca în cadrul fiecãrei ITI sã fie combinate toate fondurile. Totusi, se încurajeazã combinarea de diverse fonduri în cadrul unei ITI. Combinarea investitiilor corporale în infrastructurã finantate din FEDR cu investitiile în capitalul uman finantate din FSE este deosebit de relevantã în cazul dezvoltãrii urbane durabile. Investitiile combinate din FEDR si FEADR sunt deosebit de relevante în sprijinirea parteneriatelor urban-rural. O ITI poate oferi sprijin nu numai sub formã de subventii, ci si prin  intermediul unor instrumente financiare (articolele 37-46 din propunerea de regulament de stabilire a unor  dispozitii comune), în cazul în care acestea sunt adecvate pentru realizarea actiunilor definite în strategia de  dezvoltare
Cosmin BACIU