Centrala de pe Râul Mare va atinge capacitatea maximã la care a fost proiectatã în urmã cu 40 de ani. Hidroelectrica deruleazã un program de umplere controlatã a lacului Gura Apelor, care din 1986 pânã acum nu a fost umplut niciodatã pânã la nivelul din proiect si care este aproape de final.
Potrivit informatiilor, compania va începe retehnologizarea celor douã grupuri de câte 175 MW ale centralei Râul Mare care, la fel, au functionat tot  timpul cu restrictii care nu au permis productia de energie electricã din proiect.
“Un proiect foarte dificil a fost centrala Râul Mare-Retezat. Discutãm despre un baraj care a functionat cu restrictii încã din anul 1990. Am început un  proces de umplere controlatã a acelui baraj sub monitorizare. Rezultatele sunt foarte bune, sperãm ca în acest an barajul sã fie umplut la cota finalã asa cum era el în proiectul initial-mentionez cã niciodatã nu a ajuns la aceastã cotã. Odatã ce lãmurim aceastã problemã, demarãm  al doilea proiect foarte mare de retehnologizare, al centralei Râul Mare-Retezat. Am preferat sã verificãm întâi toti parametrii initiali de intrare, iar odatã ce acestia vor fi  confirmati sã intrãm într-o retehnologizare care va costa si ea 80 de milioane de euro, si care presupune cã cele douã grupuri, care acum functioneazã cu restrictii, undeva la 110 MW pe grup, fatã de 175, cât aveau initial, sã ajungã la puterea  nominalã odatã ce s-au  retehnologizat”, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, la o conferintã organizatã de Focus Energetic Centrala Râul Mare-Retezat este a doua mare centralã hidro de pe râurile interioare din România, dupã cea de la Lotru, (douã grupuri de câte 175 MW fiecare) dar nu a functionat  niciodatã la capacitatea sã  maximã din 1986, de când a fost pusã în exploatare. A fost un proiect cu o valoare de un sfert de miliard de dolari însã barajul nu a putut fi niciodatã umplut pânã la cota sa normalã, de 1.072 metri NNR (nivel  normal de retentie) si nici acum nu este receptionat la aceastã cotã. Turbinele de 175 MW au fost fabricate la UCM Resita si sunt cele mai mari hidroagregate produse în România.
De câtiva ani,dupã  câteva lucrãri la amenajarea hidroenergeicã, Hidroelectrica a demarat un proces de umplere controlatã sub supraveghere a lacului. A plecat de la 1.030 metri mdMN (metri deasupra nivelului mãrii) în anul 2013 si în septembrie va ajunge la nivelul de 1.068 metri, urmând ca apoi sã se reia umplerea controlatã pânã la cota normalã din proiect, 1.072 de metri. Procesul de umplere controlatã de pânã acum a decurs normal, si toti parametri de functionare ai barajului se comportã normal. Dupã ce se va ajunge la cota de 1.072 de metri si se constatã cã totul functioneazã normal, Hidroelectrica va demara lictatia pentru retehnologizarea  turbinelor si generatoarelor  astfel încât hidrocentrala sã poate functiona la capacitatea la care a fost proiectatã.
Amenajarea Hidroenergeticã Raul Mare Retezat cuprinde barajul Gura Apelor si hidrocentralele  Retezat si Clopotiva, cu o putere instalatã de 349 MW si o energie medie multianuala de 629,50 GWh. AHE Râul Mare Retezat exploateazã potentialul  hidroenergetic al unui bazin hidrografic de 300 kmp, întins pe versantii nordici ai Muntilor Retezat si care functioneazã ca un veritabil castel de ape.
Amenajarea Râului Mare influenteazã pozitiv folosintele din aval, în special alimentãrile cu apã potabilã. De asemenea, regularizeazã debitele naturale în acumularea Gura Apelor,  contribuind la atenuarea viiturilor. Amenajarea hidroenergeticã Raul Mare Retezat cuprinde urmãtoarele obiective  hidroenergetice:
– Acumularea superanualã Gura Apelor, realizatã de barajul si lacul de acumulare Gura Apelor, este amplasatã la  confluenta râurilor Lapusnicul Mare, Lapusnicul Mic si Raul Ses, la 45 km de orasul Hateg, în locul numit Gurã Apelor. Acumularea apei se realizeazã în douã moduri: direct, prin cei trei afluenti principali si indirect,  prin intermediul unei galerii  subterane (aductiunea secundarã) ce dirijeazã apa din captãrile secundare spre lac.
– Barajul Gura Apelor este un baraj din anrocamente cu nucleu central de argila, cu înãltimea de 168 m. Barajul are o lungime la coronament de 450 m si o lãtime la baza de 556 m. La nivelul normal de retentie, lacul de acumulare Gura Apelor are o suprafatã de 390 ha si un volum total de 210 milioane mc,  asigurat prin captarea debitelor Raului Mare si a debitelor  cursurilor de apã captate prin intermediul aductiunii secundare si aductiunii principale Retezat. Executia barajului Gura Apelor a început în 1976 iar cota finalã a umpluturilor (1078,50 mdM) a fost atinsã în anul 1998.
“Nivelul minim de exploatare este fixat prin proiect la cota 974,50 mdM, cota sub care volumul mort este de circa 10 milioane. Între nivelul minim si NNR, volumul util al lacului este de 200 milioane mc, volum care reprezintã 47% din stocul mediu anual al debitelor captate. Acest coeficient arata cã  acumularea Gura Apelor este o acumulare supraanuala  incompletã. La nivelul normal de retentie, suprafata lacului, conform datelor din proiect,  este de 390 ha iar la nivelul minim de exploatare suprafata lacului este de 60 ha. Centrul de greutate al lacului se gãseste la cota 1040 mdM iar suprafata acestuia la aceasta cota este de 260 ha. Barajul este echipat cu douã goliri de fund, una situatã la cota 951 mdM si o a doua de semifund cu axã la cota 1025 mdM. Evacuarea apelor mari se face printr-un deversor cu  creasta deversantã la NNR”, aratã Hidroelectrica.
Cosmin BACIU