Argumentele care au convins Comisia Europeanã ca minele Lupeni si Lonea sã mai functioneze

Autoritãtile române au prezentat mai multe argumente în fata oficialilor europeni prin care au arãtat de ce este absolut necesarã mentinerea activitãtii de productie de la minele Lupeni si Lonea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.
Sãptãmâna trecutã, presedintele Sindicatului Muntele, Darius Câmpean, a anuntat cã minele Lupeni si Lonea vor functiona pânã în anul 2024, ca urmare a deciziei Comisiei Europene.
Minele Lupeni si Lonea beneficiazã, începând cu anul 2016, de ajutor de stat pentru închiderea  activitãtii de minerit, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene (COM) nr. 7719/2016 si Deciziei COM nr. 1001/2018 privind  ajutorul de stat pentru închiderea minelor necompetitive din România. COM a autorizat un ajutor de stat pentru acoperirea pierderilor de productie, pânã la încetarea  activitãtilor celor douã mine de cãrbune, în valoare de 214 milioane lei (pânã la data de 31 decembrie 2018) si un ajutor de stat pentru acoperirea costurilor exceptionale aferente  activitãtii de închidere, în valoare de 465 milioane lei (pentru perioada  2016-2024).
“Acest ajutor de stat este compatibil cu piata internã, conform Deciziei Consiliului Uniunii Europene nr. 787/2010 privind ajutorul de stat  pentru închiderea minelor necompetitive. Obiectivul principal al acestor mãsuri este închiderea ordonatã a activitãtilor miniere, în contextul implementãrii unui Plan de închidere, care prevede închiderea definitivã si irevocabilã a minelor Lupeni si Lonea, la data de 31 decembrie 2018”, aratã Ministerul Energiei.

În aplicarea prevederilor deciziilor COM referitoare la închiderea minelor Lonea si Lupeni, Guvernul României a aprobat, pânã în prezent, acordarea urmãtoarelor ajutoare de stat:
– 198.830.000 lei, din care 132.226.000 lei pentru productie si 66.604.000 lei cheltuieli exceptionale (Hotãrârea de Guvern nr. 266/2017)
– 125.977.000 lei, din care 85.007.000 lei pentru productie si 40.970.000 lei cheltuieli exceptionale (Hotãrârea de Guvern nr. 951/2018)
– 52.765.000 lei pentru cheltuieli exceptionale (Hotãrârea de Guvern nr. 224/2019)

Cele douã unitãti miniere ar fi trebuit sã îsi înceteze activitatea. Mina Lupeni trebuia sã îsi înceteze activitatea în octombrie 2018, iar mâna Lonea la data de 31  ianuarie 2018. Procesul de extractie a huilei a continuat si dupã aceste date.
“Respectarea termenului limitã, de 31.12.2018, pentru închiderea activitãtii de productie minierã reprezintã o conditie obligatorie pentru autorizarea si acordarea ajutorului de stat. În conformitate cu prevederile art. 3, alineatul 3) din Decizia Consiliului EU nr. 787/2010 privind ajutorul de stat pentru închiderea minelor necompetitive, în cazul în care unitãtile de productie a cãrbunelui cãrora li se acordã ajutor pentru productie nu sunt închise la data stabilitã în planul de închidere, conform autorizãrii Comisiei,  statul membru în cauzã (România) recupereazã toate ajutoarele acordate pentru întreaga perioadã care face obiectul planului de închidere. Prin urmare, având în vedere valoarea ajutorului de stat autorizat de COM, în valoare totalã de 679.943 mii lei, cin care 214.087 mii lei  pentru pierderi aferente activitãtii de productie si 465.856 mii lei costuri exceptionale, ar trebui ca, în situatia în care nu ar fi respectat termenul de închidere, toate ajutoarele acordate pentru întreaga perioadã care face obiectul Planului de închidere sã fie recuperate de la Complexul Energetic Hunedoara, societatea din care fac parte cele douã mine si care administreazã acest ajutor de stat”, mai aratã Ministerul.
Pentru prelungirea  termenului de extractie a cãrbunelui au fost purtate corespondente cu oficialii europeni. Initial, INSEMEX Petrosani a întocmit un studiu ale cãrui concluzii au arãtat necesitatea functionãrii celor douã unitãti miniere. Apoi, europenii au cerut o altã opinie a unei societãti independente. Astfel, s-a apelat la GIG Polonia, iar concluziile polonezilor au fost la fel cu cele ale INSEMEX.
“Ca urmare a solicitãrii adresate Ministerului Energiei de cãtre reprezentantii CEH, a fost initiatã o consultare COM DG Competition cu privire la posibilitatea prelungirii  termenului de extractie a huilei la minele Lonea si Lupeni pânã în anul 2022, din considerente legate de siguranta activitãtilor de închidere a exploatãrilor miniere. Astfel, în cursul anului 2018 au fost  semnalate unele conditii geo-tehnice ale  zãcãmântului de huilã care impun suplimentarea numãrului de constructii de izolare si de închidere a abatajelor, a circuitelor de aeraj aferente precum si alte lucrãri necesare pentru punerea în sigurantã a  subteranului si ecologizarea suprafetelor afectate de activitatea minelor aflate în proces de închidere”, au fost argumentele prezentate de oficialii români.
În vederea evaluãrii acestei situatii COM DG Competition a solicitat evaluarea acestor riscuri de cãtre un consultant independent. Glowny Instytut Gornictwa (Polonia) si reprezentantii CEH au prezentat COM studiul “Evaluarea riscului de  auto-aprindere a cãrbunelui, variatii ale riscului, determinantii acestora,  precum si mãsuri corective pentru închiderea în  sigurantã a minelor de  cãrbune Lonea si Lupeni”.
“Conform acestui studiu, minele Lonea si Lupeni prezintã riscuri  specific de sigurantã, respectiv: aparitia unor focuri endogene, acumulãri de gaze în amestec exploziv, în cazul neexploatãrii integrale a rezervei deschise; atingerea nivelului freatic din sol, în situatia unor precipitatii atmosferice cu potential de viituri, inundãri rapide, degajãri de metan si dioxid de carbon, autoaprinderea cãrbunelui. Studiul sus mentionat  recomandã ca activitatea de extractie a cãrbunelui sã fie continuatã pentru o perioadã de aproximativ  4-6 ani, pentru evitarea riscurilor mentionate mai sus”, mai noteazã Ministerul Energiei.  Conform Planului de Închidere a ACtivitãtii (PIA), care este implementat în conformitate cu deciziile COM de autorizare a  ajutorului de stat, activitatea de închidere se desfãsoarã paralel cu cea de extractie, având în vedere respectarea cerintelor de sigurantã si de protectie a mediului. Aceste mãsuri se bazeazã pe studii tehnice si pe recomandãrile studiului realizat de Glowny Instytut Gornoctwa.
Astfel, calendarul de închidere prevede, pentru EM Lupeni, finalizarea la 30 iunie 2021 a lucrãrilor pentru asigurarea securitãtii în subteran, iar pe  parcursul anului 2024 este prevãzutã finalizarea lucrãrilor de reabilitare si recultivare a solurilor de la suprafatã. Pentru EM Lonea, este prevãzut anul 2020 pentru finalizarea lucrãrilor pentru asigurarea securitãtii în  subteran si anul 2024  pentru finalizarea lucrãrilor de reabilitare si recultivare a solurilor de suprafatã.
Cosmin BACIU

Un comentariu la „Argumentele care au convins Comisia Europeanã ca minele Lupeni si Lonea sã mai functioneze

  • 15 iulie 2019 la 19:12
    Permalink

    este un lucru bun ca s-a amanat inchiderea minelor,dar sa nu ne trezim maine poimaine ca ne pun sa restituim banii care s-au alocat ptr inchiderea minelor in 2018.oricum sindicatele si psd valea jiului si-au facut datoria si au obtinut ce si-au dorit ,cu toate ca noi stim ca o mina umpluta cu apa numai explodeaza dar bine ca stim doar noi asta si nu stiu si cei de la UE

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.