Greenpeace – România încearcã sã negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul

Planul propus de România referitor la energie si climã: dãunãtor, lipsit de ambitie si penalizat de Comisia Europeanã.
Recomandãrile Comisiei Europene pentru planul national integrat privind energia si clima (PNIESC) al României, care vizeazã  perioada 2021-2030, sunt foarte transante. Proiectul depus de România la sfârsitul anului trecut este lipsit de ambitie, nu precizeazã sursele de investitii si nu explicã cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030, dacã vor fi folositi în continuare combustibili fosili.
Energia regenerabilã, minim 34% solicitarea Comisiei vs 27.9% propunerea României Comisia recomandã ca tinta pentru 2030 de energie din surse regenerabile sã creascã substantial pânã la cel putin 34%, aceasta fiind contributia calculatã a României la atingerea tintei Uniunii Europene. Tinta  propusã de România anterior fusese de 27.9%, cu mult sub potentialul pe care tara  noastrã îl are. De asemenea, României i se solicitã sã  sprijine energia regenerabilã si sã instituie mãsuri pentru a simplifica mediul de operare pentru prosumatori si  cooperative energetice, prin simplificarea procedurilor de licentiere si autorizare.
„România participã în mod gresit la definirea unui plan european pro-climã pentru urmãtorul deceniu. Starea de crizã climaticã în care ne aflãm, recunoscutã si chiar declaratã deja oficial de unele state si personalitãti ale lumii, are nevoie de mãsuri ferme, care sã schimbe fundamental societãtile din Europa. România încearcã sã  negocieze, jucându-se cu  procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul.”, declarã Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Energie murdarã si dupã 2030
Comisia Europeanã remarcã faptul cã existã o „tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare si alegerea Guvernului român de a continua  productia de energie pe bazã de cãrbune dupã 2030. Tinând cont de impactul cresterii pretului la certificatele de carbon, precum si de competitivitatea scãzutã a  cãrbunelui, dar si de impactul poluãrii asupra sãnãtãtii publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat si fundamentat în planul final.
Deja mai mult de jumãtate din statele membre UE au anuntat cã vor renunta la energia pe bazã de cãrbune pânã în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunt a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentralã în 2023.
La capitolul energie nuclearã, România prevede continuarea utilizãrii si  extinderii capacitãtilor de energie nuclearã pânã în 2030 si dupã. În acest  context, Comisia Europeanã cere o serie de informatii  elementare care nu se  regasesc în plan, precum durata de viatã a reactoarelor nucleare existente si noi, dar si impactul noilor reactoare asupra mixului de energie si asupra exporturilor. Concluzia este cã planul final trebuie sã fie mult mai precis si sã continã informatii concrete/verificabile. Astfel, Comisia puncteazã asupra  lipsei unui calendar clar de eliminare treptatã a capacitãtilor existente, majoritatea foarte vechi si poluante, si înlocuirea lor cu unele noi. De asemenea, este remarcatã lipsa enumerãrii subventiilor energetice acordate de cãtre Guvernul român, „inclusiv si în special în ceea ce priveste combustibilii fosili”, dar si o datã limitã pânã când acestea vor fi acordate.
Tranzitie justã si echitabilã
Odatã cu eliminarea treptatã a combustibililor fosili si înlocuirea lor cu surse de energie regenerabilã,  comunitãtile din zonele monoindustriale se vor confrunta cu o serie de provocãri de ordin economic si social. Comisia Europeanã întelege cã odatã ce minele si termocentralele se vor închide comunitatea localã va suferi, se vor pierde locuri de muncã, puterea de cumpãrare va scãdea, comunitãtile locale vor intra într-o crizã economicã. De aceea, Comisia recomandã statului român sã asigure o tranzitie justã si echitabilã, prin mãsuri si calendare concrete care sã asigure oamenilor un loc de muncã decent.
“Statul român este obligat sã anunte data exactã când va fi eliminat cãrbunele din mixul energetic, pentru a putea pregãti o serie de mãsuri care sã  ducã la o dezvoltare sustenabilã farã emisii de carbon în zonele mono industriale. Nu poti sã dezvolti si sã implementezi un plan cu alternative economice la cãrbune dacã nu stii când se va renunta definitiv la el. Statul român trebuie sã stie cum sã gestioneze fondurile necesare tranzitiei, sã se asigure cã strategiile propuse sunt pentru interesul colectiv, sã propunã politici care sã mentinã si sã construiascã capitalul uman în regiunile miniere, sã asigure cursuri de sprijin si învãtare pentu gãsirea de noi locuri de muncã”  declarã Vlad Cãtunã, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Greenpeace este o organizatie internationalã independentã, prezentã în peste 55 de tãri din întreaga lume, care actioneazã pentru a schimba atitudini si comportamente, pentru a proteja si conserva mediul înconjurãtor si pentru a promova pacea. Pentru a-si pãstra independenta, Greenpeace nu acceptã  donatii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazeazã mai ales pe  contributii de la persoane fizice.
Carla Donciu

Un comentariu la „Greenpeace – România încearcã sã negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul

  • 19 iunie 2019 la 20:49
    Permalink

    visati la 2030 trebuie urgent inchise termocentralele pe carbune

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.